Medicii de la Spitalul Victor Babeș Timișoara menționează că, estimativ, jumătate din antibioticele administrate în infecții nu sunt necesare. Antibioticele atacă toate bacteriile din organism, inclusiv cele bune sau cele care nu cauzează boala.
Astfel, acestea vor deveni bacterii multirezistente și pot transmite mai departe rezistența sau pot fi înlocuite de bacterii agresive.
Care situații cauzează fenomenul
Printre situațiile de abuz se numără administrarea unei doze inadecvate, pe o durată prea lungă, a unui antibiotic cu un spectru bacterian prea larg, nerespectarea indicațiilor antibiogramei sau cunoștințe limitate în ceea ce privește antibiotice vechi, dar eficiente, potrivit S.L. dr. Ioana Malița, medic primar farmacologie.
Tot aici sunt incluse și căile de administrare incorect alese: fie o administrare intravenoasă pe o perioadă prea îndelungată, fie alegerea administrării sistemice (orală sau injectabilă), când administrarea locală (ex. picături pentru urechi) ar fi fost suficientă pentru tratarea infecției.
Cu toate că rezistența la antibiotice este un proces natural, abuzul de medicamente accelerează această acțiune și oamenii de toate vârstele pot fi afectați. Infecții, precum pneumonia, tuberculoza, gonoreea sau salmoneloza, răspund din în ce mai greu la tratament din cauza ineficienței medicamentelor.
În urma acestui fenomen de rezistență la antibiotice, aproximativ 10 milioane de oameni își vor pierde viața anual, până în 2050, din cauza lipsei de tratament, mai spun medicii.
„Printre soluțiile propuse pentru reducerea riscului de abuz în utilizarea antibioticelor se numără: prescrierea antibioticelor doar conform ghidurilor și protocoalelor actualizate, doar atunci când sunt necesare, prevenirea apariției infecțiilor prin vaccinare, igiena mâinilor și a alimentelor, sexul protejat.
Antibioticele trebuie administrate doar atunci când sunt prescrise de medic, cu urmarea strictă a indicațiilor acestuia în ceea ce privește doza, ritmul și durata de administrare.
În lipsa unei acțiuni urgente, ne vom îndrepta către o eră post-antibiotică, cu lipsa unor medicamente eficiente în tratamentul infecțiilor. Introducerea unor antibiotice noi nu reprezintă o măsură pe termen lung.”, avertizează S.L. dr. Ioana Malița, medic prima farmacologie la Spitalul Victor Babeș Timișoara.
Trimite articolul
XHai cu imigranti. Sa nu ne mai miram ca apar te miri ce boli si bacterii.