Care sunt cele mai frecvente afecțiuni cu care vă confruntați și care sunt semnalele de alarmă care ar trebui să determine pe cineva să consulte un gastroenterolog?

Gastroenterologia este o specialitate vastă ce cuprinde mai multe organe, tractul digestiv de la esofag până la nivelul anusului, precum și ficatul, pancreasul și vezica biliară. Le sintetizez într-o manieră mai ușoară pentru toată lumea:

În partea superioară a tractului digestiv se întâlnesc cel mai frecvent sindroamele dispeptice funcționale, gastritele, ulcerele, care au ca și simptomatologie comună – arsurile gastrice, durerile în capul pieptului, greața și vărsăturile. Aceste simptome îi aduc cel mai des pe oameni la noi.

În ceea ce privește colonul, avem patologii funcționale cum este sindromul de colon iritabil, care se manifestă prin tulburări de tranzit, disconfort abdominal, balonare și flatulență. Dar există și probleme mai grave care țin de colon, precum cancerul de colon, unde simptomele sunt mai exacerbate când vorbim de tulburări de tranzit și durere, pot fi însoțite de sângerări, scădere neintenționată în greutate și anemie – care este evidențiată prin analizele de sânge pe care le face pacientul, dar sunt și cazuri când această patologie nu are nici o simptomatologie specifică și progresează „silențios”.

Mai sunt și bolile inflamatorii intestinale, din ce în ce mai frecvente la pacienții tineri, în general până în 40 de ani, care se manifestă prin diaree, sângerări și mucus în scaun. Frecvența lor a crescut din ce în ce mai mult în ultima perioadă.

Dacă vorbim despre ficat, aici, de obicei nu există simptomatologie specifică până când boala ajunge în stadii avansate. E cazul cirozei hepatice de orice etiologie, unde apar probleme precum acumularea de lichid în cavitatea abdominală și îngălbenirea tegumentelor, simptome care îi aduc pe pacienți la noi, în urgență.

În cazul pancreasului, amintim pancreatitele, care se manifestă prin durere abdominală severă, greață și vărsături, iar în ceea ce privește vezica biliară avem colicile biliare, care se manifestă prin durere în partea dreaptă a abdomenului, subcostal, greață și vărsături, însă acestea sunt episoade ce se remit sub tratament antalgic, în schimb inflamarea vezicii biliare – colecistita, ține de chirurgie – fiind o urgență chirurgicală.

Mai există o multitudine de alte patologii ce țin de sfera gastroenterologică, însă în principiu acestea sunt cele mai frecvente.

Înțeleg că oamenii vin de obicei când au dureri.

Dureri, greață, vărsături, tulburări de tranzit – acestea sunt cele mai frecvente motive de prezentare.

Dacă ar fi să vină pentru screening, la ce interval de timp ar trebui să se prezinte pentru a se asigura că nu au probleme?

Pentru screeningul cancerului de colon, pe care îl facem noi, recomandăm efectuarea unei colonoscopii după vârsta de 45 de ani. Înainte se recomanda la 50 de ani, dar din cauza creșterii incidenței cancerului de colon la vârste tot mai tinere, acum se recomandă la 45 de ani. Chiar dacă nu există simptomatologie, după această vârstă, orice persoană ar trebui să își facă o colonoscopie. Dacă rezultatul este normal, următoarea colonoscopie se face după 7-10 ani; nu e necesară efectuarea unei colonoscopii anual.

Cât de mult influențează stresul sănătatea gastrointestinală?

Stresul joacă un rol important în toate patologiile, nu doar în cele ce țin de tractul digestiv, ci de de întregul organism. De exemplu, sindromul de colon iritabil este foarte influențat de stările de anxietate și depresie. Flora intestinală este modulată de o serie de hormoni influențați de stres, ducând la o disbioză intestinală ce duce la apariția simptomatologiei funcționale colonice și de stomac. În cazul bolilor mai grave, cum ar fi cancerul de colon sau de stomac, bolile hepatice, stresul are un rol mai puțin important, dar în patologiile funcționale gastrointestinale are un impact semnificativ.

În acest caz, le recomandați pacienților să consulte un specialist în sănătate mintală?

Da. După ce tratăm cu medicamente simptomatologia, dacă aceasta persistă în ciuda tratamentului, atunci îi îndrumăm către un psihiatru sau un psiholog, în funcție de caz. Uneori, prescriem și noi sedative ușoare, cum ar fi valeriana, ashwagandha. Acestea sunt suficiente în unele cazuri, fără a fi nevoie să trimitem pacientul către altă specialitate. De obicei, pacienții au rezultate foarte bune și se simt mult mai bine după ce consultă un psihiatru.

Ce influență are alimentația, mai ales dieta modernă, asupra sănătății digestive?

Dieta are o importanță la fel de mare ca și stresul în patologiile funcționale. Dieta influențează microbiota intestinală, iar o alimentație bogată în fibre, vitamine și acizi grași polinesaturați are un rol benefic asupra tranzitului intestinal și asupra florei intestinale.

Pe de altă parte, dieta modernă, bogată în grăsimi, prăjeli, fast-food și sucuri acidulate, cu amelioratori și coloranți, are un efect negativ asupra florei intestinale, distrugând bacteriile benefice și favorizând proliferarea bacteriilor dăunătoare intestinului nostru. Astfel, apare sindromul de colon iritabil, o combinație între stres și alimentația nesănătoasă.

Există modalități de gestionare a acestei probleme?

Da. Atunci când pacienții vin la noi, pe lângă tratamentul simptomatic și recomandările legate de gestionarea stresului, le oferim și consiliere nutrițională. Le explicăm care sunt alimentele benefice și pe care ar trebui să le evite. Există o dietă mediteraneană pe care o preferăm și o indicăm pacienților, care include consumul de pește, fructe de mare, legume și fructe proaspete, bogate în fibre, și cereale integrale. Studiile arată că această dietă are beneficii asupra florei intestinale și asupra sănătății gastrointestinale, inclusiv asupra ficatului gras.

Există vreun obicei alimentar specific unei anumite culturi care ar putea fi adoptat pe scară largă pentru o sănătate digestivă mai bună?

Da, această dietă mediteraneană, care sună ideal. Pentru unii însă poate fi dificil să o urmeze din motive financiare, dar ea poate fi adaptată la fiecare persoană în parte. De exemplu, putem măcar crește consumul de legume și fructe proaspete, care sunt accesibile pentru toată lumea și așa creștem cantitatea de fibre ingerată.

Pentru o persoană cu colon iritabil sau alte probleme digestive care nu tolerează anumite alimente, se poate face o acomodare treptată?

Da, există o dietă numită Low-FODMAP, care îi învață pe pacienți să excludă inițial alimentele care le provoacă balonare, disconfort abdominal, dureri sau tulburări de tranzit și apoi să le reintroducă treptat, în cantități din ce în ce mai mari, pe parcursul a câteva săptămâni. Nu le excludem definitiv deoarece scopul este ca pacienții să aibă o dietă cât mai variată și să nu fie privați de vitaminele și mineralele din aceste alimente.

Fiecare medic ar trebui să acorde timpul necesar pentru consilierea nutrițională a pacienților, ceea ce poate însă dura destul de mult. Nici nu sunt foarte mulți gastroenterologi cu o supraspecializare în consiliere nutrițională, caz în care colaborăm cu un nutriționist, căruia îi comunicăm obiectivele noastre.

Pacienții sunt receptivi la aceste sfaturi sau mai degrabă refractari?

În general, pacienții sunt mai refractari când vine vorba de schimbarea obiceiurilor alimentare. Ei preferă o pastilă care să îi facă bine imediat. Pacienții mai în vârstă, de obicei de peste 60 de ani, sunt mai greu de convins să-și schimbe stilul de viață, pentru că sunt obișnuiți într-un anumit fel. Cu tinerii, în special cei care doresc să aibă o viață sănătoasă și să fie informați, e mai ușor. Ei sunt mai deschiși la sfaturi și dispuși să adopte un stil de viață mai sănătos. Totul depinde de fiecare în parte, de cât de interesat e fiecare să aibă o viață sănătoasă.

Ați întâlnit în practică un remediu tradițional sau neconvențional care să fi avut un impact pozitiv asupra pacienților?

Spre exemplu, consumul de prune – dacă tot este sezonul – îi ajută pe cei care au constipație. Totuși, trebuie să fie atenți, pentru că o cantitate prea mare îi poate balona. Moderația este foarte importantă.

Apa cu miere băută dimineața pe stomacul gol, cu 30 de minute înainte de prima masă, ajută la reglarea tranzitului intestinal, în special la pacienții care suferă de constipație. Și temperatura apei este importantă – apa rece dezbină, apa mai călduță încheagă – așa că pentru cei care au tendința de scaune diareice este recomandată o apă mai caldă.

Dacă sistemul digestiv ne-ar putea vorbi, care ar fi primul lucru pe care ni l-ar spune?

Probabil ne-ar spune să o lăsăm mai moale cu băuturile carbogazoase și cu dulciurile. Avem foarte mulți pacienți cu sindrom metabolic – adică sunt și supraponderali, au și grăsimile din sânge crescute, steatoză hepatică, diabet și tensiune – totul datorat unei alimentații deficitare și sedentarismului.

Aici, în Banat, cred că ne-ar spune să limităm și consumul de carne roșie. S-a făcut un studiu potrivit căruia există o incidență mai mare a cancerului de colon în această zonă din cauza consumului de carne roșie și carne afumată.

Ce sfaturi le-ați da părinților pentru a proteja sănătatea digestivă a copiilor?

Recomand părinților să limiteze consumul de antibiotice, deoarece acestea pot deregla foarte mult flora copiilor, și atunci când ajung mari au această formă de colon iritabil dată de disbioza creată de consumul excesiv al acestei clase de medicamente. Le mai recomand să limiteze accesul copiilor la produsele de tip fast-food și dulciurile procesate, mai ales că acest obicei a crescut foarte mult în rândurile lor.

Pentru persoanele de peste 65 de ani ce recomandări aveți?

Le recomand să reducă consumul de carbohidrați. De regulă, ei consumă foarte multă pâine. Cantitatea ar trebui redusă, iar pâinea albă să fie înlocuită de cea din cereale integrale. De asemenea, ar trebui să evite sau limiteze consumul de alcool și să evite automedicația cu antiinflamatoare nesteroidiene. Înțeleg că este mai ușor să ia antiinflamatoare atunci când au dureri. Aceste medicamente ar trebui utilizate cu mare precauție și asociate cu un pansament gastric.