Pedodonția – stomatologia pediatrică – este o specialitate stomatologică care se concentrează pe îngrijirea și tratamentele dentare destinate copiilor, însă rolul unui pedodont este mult mai complex, după cum ne explică și Dr. Cosmina Dușan. Un bun pedodont nu este un simplu medic, ci și psiholog, și pedagog. Acesta trebuie să aibă abilități speciale pentru a comunica cu copiii și pentru a-i face să se simtă confortabil în timpul intervențiilor.

Care este diferența între un medic stomatolog care se ocupă de adulți și unul care se ocupă de copii?

„Denumirea de stomatologie pediatrică vine din terminologia americană, «pediatric dentistry»; la noi, medicii stomatologi pediatri se numesc pedodonți. În ultimii ani a fost introdusă ca specializare la rezidențiat. Când eu am terminat facultatea, nu exista această specializare, a trebuit să merg în altă țară să mă specializez.

Stomatologul pediatru este cel care se ocupă exclusiv de tratamente dentare la copii, deci nu are legătură cu tratamentele la adult pentru că acestea sunt total diferite. Stomatologul pediatru întruchipează «3 în 1»: adică psiholog, pedagog – pentru că ne ocupăm și de partea educațională – și, bineînțeles, medic. Suntem medici complecși.

Când lucrezi cu copii, tu informația o primești de la părinți, nu o primești direct de la micul pacient care are dureri și se află pe scaunul tău. Atunci, ca pedodont, trebuie să iei informațiile din mai multe surse pentru a putea pune un diagnostic”, a explicat pentru Tion Dr. Cosmina Dușan, medic stomatolog cu practică exclusiv pedodontică.

Cât este de important ca părinții să comunice cu medicul?

„Avem copiii care au și alte afecțiuni, copii cu boli cardiace, cu malformații, cu boli renale, cu transplanturi – în acest caz tu, ca medic stomatolog, trebuie să știi despre aceste afecțiuni pentru a ști ce tratamente să adopți în cazul acestor copii. A lucra cu copiii reprezintă o provocare. Unui adult îi pui un aspirator în gură, stă cu gura deschisă, poate n-ai nevoie nici de asistentă. La copil, tratamentele trebuie făcute rapid, pentru a nu-și pierde răbdarea, trebuie să încerci să îl ții focusat pe timpul tratamentului – asta înseamnă comunicare continuă – trebuie să ai o asistentă foarte bine antrenată, care să se miște repede, și tratamentele trebuie să le faci cât poți tu de bine ca să nu mai revină cu aceeași problemă, pe același dinte, și asta să fie o traumă în plus pentru el”, spune Dr. Cosmina Dușan.

Când ar trebui să fie aduși copiii pentru prima dată la pedodont?

„Ideea este, conform tuturor forurilor internaționale, ca părinții să vină la control încă de la apariția primului dinte, pentru a le putea da niște sfaturi, în special mamelor, referitoare la cum trebuie să aibă grijă de acel dinte și de următorii care vin, pentru ca micuțul să aibă o dantură sănătoasă.

Primul an de viață este extrem de important, pot zice chiar primii doi, pentru că în primii doi ani de viață salvezi niște dinți care trebuie să stea 7-8 ani în gură. Părinții trebuie să se prezinte cu copilul la pedodont la apariția primului dinte. Prima vizită la stomatolog trebuie să se facă înainte de vârsta de 1 an. Ideal este ca până la 3 ani un copil să aibă 11 vizite la stomatolog – adică o dată la patru luni, nu o dată la șase luni ca la adult. Este important să vină mai des pentru că pe dinții de lapte patologia se instalează foarte rapid, iar în primul an de viață are o evoluție bruscă și se termină cu o patologie numită demineralizare, care poate afecta nervul dintelui și poate duce la distrugerea completă a coroanei dentare. De aceea, primul an de viață este crucial.

Acum se vorbește de conceptul «minim invasive dentistry», care înseamnă prevenție. Această prevenție include inclusiv educație parentală – un lucru foarte important, pentru că tot ceea ce se întâmplă în gura copiilor ține de părinți. Până la urmă, un copil nu este capabil să țină o periuță de dinți în mână, să-și facă un periaj corect. American Association of Pediatric Dentistry ne spune că această deprindere de igienizare singur copilul o deprinde în jurul vârstei de 9 ani, când poate să se lege singur la șireturi. De o asemenea dexteritate are nevoie pentru a face un periaj corect.

Eu sunt un medic foarte tranșant, sunt dură cu părinții pentru că nu putem să facem treabă decât dacă ne ascultăm. Când un părinte vine și îi spune copilului «uite câte carii ai, nu te-ai spălat bine», trebuie să înțeleagă că nu e vina celui mic pentru că ei nu au încă deprinderea necesară.

Trebuie să facem o echipă, iar dacă părinții nu aplică ceea ce spun eu, nu rezolvă problema. De aceea aș vrea să avem o colaborare foarte strânsă, pentru că altfel nu avem rezultate”, precizează Dr. Dușan.

Cât de importantă este prevenția când vine vorba de îngrijirea dinților? Cum stă România la acest capitol?

„La noi, prevenția nu funcționează la fel de bine ca în alte state pentru că nu avem programe de sănătate și de asigurări sociale care să o stimuleze. Suntem pe primul loc în Europa la folosirea celei mai mici cantități de pastă de dinți. Stăm dezastruos la acest capitol. Caria la copii a început să apară la vârste tot mai mici.

În România, intervențiile nu sunt asigurate de stat 100%. În alte țări, copiii sunt tratați până la 16 sau 18 ani. Inclusiv aparatele dentare sunt decontate 100% în Franța. La noi nu se decontează decât anumite manopere, este foarte greu de lucrat cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, este și foarte multă birocrație, iar multe cabinete nu se implică din cauza acesteia. Materialele folosite la copii sunt mult mai costisitoare […] În plus, treptat, încep să se înlocuiască materialele vechi cu cele noi, iar între etapele respective există o perioadă în care nu se mai găsește nimic și atunci trebuie să ne descurcăm”, transmite medicul stomatolog pedodont.

Cum au evoluat de-a lungul timpului tratamentele dentare pentru copii? Sunt acum mai puțin traumatice?

„Suntem foarte bucuroși acum pentru că, plecând în afară, ne-am actualizat informația și viziunea față de tratamentele pentru copii, care trebuie să fie cât mai atraumatice. Nu mai este ca pe vremuri când un dinte cu o carie mai profundă se scotea. Un copil aflat pe scaunul dentistului este deja speriat, percepția durerii este mult mai intensă pentru el. Eu nu pot să mă arunc înainte și să spun că voi scoate acel dinte; este ceva invaziv. Dintele trebuie păstrat pe arcadă până la vârstă fiziologică de exfoliere.

Dinții de lapte au un rol foarte important, nu sunt implicați doar în fizionomie, ci au rol de masticație, au rol în dezvoltarea maxilarelor, au un rol inclusiv estetic și, bineînțeles, trebuie să-i păstrăm cât de mult pentru a nu da naștere unor patologii.

Acum, pentru orice patologie există o substanță care se pune pe dinte. Nu mai trebuie să faci anestezie neapărat, nu mai trebuie să extragi dintele. Există creme pentru orice, inclusiv care pot omorî un nerv într-un dinte cu o carie profundă. De exemplu, în acest caz, se pune o cremă, se lasă 7-14 zile, după care se intervine. Locul se spală și se curăță fără durere, se închide canalul și se pune o coroniță peste el. Și la dinții de lapte se pun coronițe. Cele metalice mimează perfect forma dintelui. Avantajul este că în anumite situații nu trebuie deloc să șlefuiești din dinte, ci aplici coronița ca pe un căpăcel. Sunt și coronițe estetice, din zirconiu, care pot fi puse la cererea părinților”, a adăugat Dr. Cosmina Dușan.

Cât de periculoase sunt dulciurile pentru sănătatea dentară a copiilor?

„Zahărul în exces provoacă rău organismului în general, dar mai ales dinților. Dacă vorbim despre un copil care mănâncă zilnic cantități mari de dulciuri, clar că acolo te aștepți să existe probleme. Dacă vorbim în schimb despre un copil care mănâncă dulciuri o singură dată pe zi, apoi se spală pe dinți și are un control foarte bun al igienei, poate să nu facă nicio carie.

Totul ține de igiena periodică. Este necesară perierea dinților de minim două ori pe zi, dimineața și seara. Le spun părinților că periajul de seară nu este negociabil. Noaptea, bacteriile din gura noastră – în total peste 700 de specii – încep să mănânce resturile pe care nu le-am îndepărtat prin periaj și clătit, atacând smalțul”.

Este mai bună o periuță de dinți electrică decât una clasică?

„Nu contează dacă se folosește o periuță de dinți clasică sau electrică, atâta timp când tehnica este bună. Eu aici în cabinet le arăt copiilor cum trebuie să se perieze corect. Acest lucru se face cu o tehnică circulară, cu periuțe de dinți ultra-soft. Atenție! Periuța trebuie să fie foarte moale și blândă, cu peri egali; aceasta se pune jumătate pe gingie, jumătate pe dinte, apoi se începe periajul circular. Ultimele studii arată că periuța manuală se ține ca un stilou, nu mai trebuie să o ținem de coadă. Pentru periaj avem nevoie și de răbdare. Un periaj corect durează cinci minute, nu două. Dintele are cinci suprafețe, toate trebuie periate cu grijă și răbdare”, spune Dr. Cosmina Dușan.

Aveți vreun truc pentru curățarea spațiului interdentar? Cum poate fi ușurat procesul pentru copii?

„Pentru curățarea spațiului interdentar, în magazine și farmacii, se găsește ața dentară pe suport, cu tot felul de animăluțe colorate. Eu recomand, pentru lubrifierea acelei ațe, pentru că nu toate sunt cerate, un strugurel de buze, pe bază de vaselină, prin care ața trebuie dată înainte de a fi băgată între dinți. Pentru curățarea spațiilor interdentare, aceasta se manevrează ușor, cu mișcări de firiz, în zig-zag. De aceea vă spuneam că noi suntem și educatori, pentru că aici facem educație atât pentru copii, cât și pentru părinte. Pentru mine este important ca și părinții să deprindă ceva și să țină cont de recomandări. Să știți că orice problemă stomatologică are la bază lipsa unei igiene corespunzătoare. Igiena face 90% din orice tratament. Chiar și dacă ai o carie, prin simpla rectificare a igienei, îi poți opri evoluția”, conchide medicul stomatolog cu practică exclusiv pedodontică Cosmina Dușan.

În articolul următor, Dr. Cosmina Dușan ne va vorbi despre fluor și importanța acestuia în protejarea dinților de lapte, despre sigilarea dinților, dar și despre o conferință orientată pe stomatologia pediatrică, susținută la Timișoara, în cadrul căreia lectori din diferite țări vor prezenta noi concepte în pedodonție cu aplicabilitate imediată în cabinete.