Dr. Valentina Lăzăroiu, medic specialist ATI la unitatea sanitară, a explicat că sistemul respirator are mai multe funcții cheie la nivelul organismului, una dintre acestea fiind schimbul adecvat de gaze.
„Sistemul respirator include căile respiratorii superioare și inferioare, sistemul nervos central și periferic, peretele toracic și mușchii respiratorii. Orice anomalie ce apare la nivelul componentelor sistemului respirator poate duce la apariția insuficienței respiratorii. Insuficiența respiratorie este o afecțiune des întâlnită în practica medicală și reprezintă incapacitatea sistemului respirator de a realiza oxigenarea eficientă a sângelui și eliminarea dioxidului de carbon”, a precizat medicul.
Potrivit dr. Valentina Lăzăroiu, semnele și simptomele care ne pot duce cu gândul la insuficiență respiratorie sunt:
- tahipnee (creșterea frecvenței respiratorii peste 30 de respirații/minut)
- bradipnee (scăderea frecvenței respiratorii sub 12 respirații/minut)
- dispnee (senzația de lipsă de aer)
- cianoza (colorație albăstruie a buzelor, unghiilor, pielii, mucoaselor)
- agitație psihomotorie
- somnolență
- pierderea cunoștinței
- transpirație profundă
- tulburări ale ritmului cardiac
- dificultatea de a efectua activități de rutină (îmbrăcat, mâncat, urcatul scărilor etc.) însoțită de senzație de oboseală și lipsa de aer
„Pentru stabilirea diagnosticului insuficienței respiratorii se fac diverse teste și proceduri care implică o abordare multidisciplinară: analiza gazelor din sângele arterial, pulsoximetrie, evaluare imagistică pulmonară, spirometrie, bronhoscopie, biopsii, evaluare cardiologică și neurologică”, a precizat medicul Valentina Lăzăroiu.
Tratamentul insuficienței respiratorii acute este o urgență medicală întrucât poate pune viața în pericol și necesită tratament medical de urgență în cadrul unui spital.
„Principiile de tratament în insuficiență respiratorie urmăresc menținerea oxigenării tisulare și restabilirea schimburilor gazoase la nivelul capilarelor alveolare prin: administrarea de oxigen în funcție de gravitatea pacientului (canulă nazală, mască facială, ventilație mecanică non-invazivă sau invazivă, oxigenarea cu membrană extracorporală) și tratamentul specific fiecărei cauze ce a dus la apariția insuficienței respiratorii”, a mai adăugat dr. Valentina Lăzăroiu, medic specialist ATI la Spitalul de Boli Infecțioase „Dr. Victor Babeș” din Timișoara.
Trimite articolul
XFoarte interesant si util, dar pe cand un articol si cu tratamentul sechelelor dupa covid si / sau vax?
Acum nu mai sunt “specialiștii” de la Babeș.
Au regresat la statutul de medic.
Si mai nou, spun cercetatorii, ca gripa poate provoca infarct miocardic… ca sa vezi cum schimba astia medicina sa acopere stim noi ce… Trezirea natiune
-
Dar orice infecție prin procesele inflamatorii secundare pot provoca formarea de trombi, care la rândul lor pot cauza infracte, avc-uri, embolii pulmonale șamd. Deci da, o infecție poate provoca infarcte. Că inclusiv procesul inflamator secundar unui vaccin poate provoca același lucru, și asta e adevărat.