Rezistența la antibiotice apare atunci când bacteriile care infectează un organism nu mai sunt afectate de tratamentul cu antibioticul administrat, conform medicilor. Iar acest fenomen are loc atunci când tratamentul cu antibiotic se face haotic, incorect și, mai ales, fără recomandarea strictă a medicului. Mai mult, se poate întâmpla ca tulpina bacteriană rezistentă să ajungă și la persoane care nu iau antibiotice de obicei.
„Rezistența la antibiotic apare atunci când bacteriile dezvoltă capacitatea de a învinge medicamentele concepute pentru a le distruge. Prin consumul excesiv și incorect de antibiotice, bacteriile devin mai puternice și pacienții care rareori iau antibiotice pot suferi complicații, dacă se infectează cu bacterii rezistente. Utilizarea corectă a antibioticelor păstrează eficacitatea medicamentelor actuale și prelungește «durata de viață» a acestora,”, transmite medicul primar de boli infecțioase Teodora Moisil, de la Spitalul de Boli Infecțioase „Victor Babeș” din Timișoara
O altă greșeală des întâlnită este administrarea antibioticelor la infecții altele decât cele bacteriene. Răcelile sunt, deseori, infecții virale iar virusurile nu răspund la tratamentul cu antibiotic.
„Antibioticele acționează doar împotriva bacteriilor! Multe infecții sunt cauzate de virusuri și nu pot fi tratate cu antibiotic (viroze respiratorii, gripă). Utilizarea excesivă și necorespunzătoare a antibioticelor provoacă reacții adverse, iar pe termen lung le reduce eficacitatea. Introducerea eliberării numai pe bază de rețetă de la medici poate duce la utilizarea atentă și adecvată a antibioticelor. Prescrierea antibioticului în doza potrivită și în timp adecvat crește eficiența acestuia împotriva bacteriilor”, a mai adăugat medicul Teodora Moisil.
Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) recomandă:
- Folosirea antibioticelor doar împotriva bacteriilor și doar la recomandarea medicului
- Respectarea dozei corecte de antibiotic și perioada de prescriere a acestuia
- Evitarea folosirii de antibiotice prescrise pentru o altă persoană
- Automedicația poate însemna administrarea greșită de antibiotice, folosirea de doze insuficiente și chiar utilizarea acestora când nu este necesar. Toate acestea contribuie la creșterea rezistenței la antibiotice.
- Igiena mâinilor, dar și vaccinarea duc la mai puține infecții, implicit la un consum mai mic de antibiotice.
Potrivit medicilor, antibioticele sunt folosite mult prea des la nivel global, iar utilizarea necorespunzătoare este larg răspândită.
Trimite articolul
XCred că nu iau antibiotic de aproximativ 25 ani
dar aplicarea protocoalelor in cazul covid care a trimis pe lumea cealalta multi pacienti nu e daunatoare pt sanatate ? intubare pe degeaba….
-
Filaret e bine mersi… 👍
-
In spitalele din Romania mori de la un simplu furunc, apendicita. Multi medici nu stiu sa puna diagnostic.
da
Deci medicii ne spun ca de fapt 20 de ani au fost dobitoci nu? Ca parca eu m-am tratat cu antiibiotic! Am deschis dulapu si hova aveam 20 de baxuri ramase de la Black Frady!
Ai descoperit apa calda dupa 2p de ani! Deci daca nu au efect, de ce sa ne speriem? Sa diminuqm raul cum? Sa nu mai prescrie medicii retete a peoasta!
Un medic cum se prinde el daca este o infectie bacteriana sau virala? Iti gusta blegma,.cq qlalize nu iti face nici care!
Pana iti raspunde un medic iti trece raceala de la sinr!
Prostie de articol, prostie de medici care se lupta acuma cu omul invizibil dupa ce 2 de ani ii dadeau sanswisuri pe sub usa, acuma il cearta ca ii obez si gras si sa mai faca miscare!
la Clinica Dr.Covid Musta platesti si primesti.
Medicii dau antibiotice dupa ureche, sa fie clar