De altfel, reprezentanții spitalului spun că, în ultimii trei ani, a fost raportat un singur caz de infecție cu Clostridium Difficile (ICD). Acesta a apărut anul trecut. La nivel mondial, sunt raportate anual peste jumătate de milion de infectări cu această bacterie. Majoritatea bolnavilor se recuperează în urmă infecției, însă recurențele sunt frecvente. În unele cazuri, mai ales la persoanele înaintate în vârstă sau care suferă de boli cronice, infecția poate fi însă fatală. În general, cu cât durata de internare într-o unitate sanitară este mai lungă, cu atât riscurile de contractare a microbului sunt mai mari. Bineînțeles, un factor important este și igiena din spital. Printre factorii declanșatori se numără, însă, și intervențiile chirurgicale.
„Infecția cu Clostridium Difficile este o problemă de sănătate publică, din păcate, în creștere în ultima perioadă la nivel mondial. Noi am reușit în ultimii trei ani să o ținem sub control. Am înregistrat anul trecut un singur caz, în restul anilor, inclusive în cele 6 luni care s-au scurs până acum, nu am avut pacienți cu asemenea afecțiuni. Respectăm cu strictețe procedurile de dezinfecție. Mai mult, am început să reamenajăm, acolo unde este posibil, saloanele, astfel încât fiecare unitate să aibă propria baie, și asta nu doar pentru a crește confortul hotelier, ci și pentru a reduce riscul de dezvoltare a unor infecții. Am făcut chiar și un experiment cu ajutorul unui coleg epidemiolog, care a verificat, cu un aparat, gradul de dezinfectare a mâinilor, cu alte cuvinte, dacă colegii și colegele noastre și-au însușit tehnicile de igienă a mâinilor. Rezultatele au fost foarte bune”, spune conf. dr. Stela Iurciu, managerul Spitalul Clinic CF Timișoara.
ICD: diagnostic, transmitere, tratament
Fiind o infecție digestivă, diagnosticarea infecției cu Clostridium Difficile (ICD) se face cel mai adesea printr-un examen de coprocultură. Primele indicii că un pacient ar putea suferi de această infecție este, însă, diareea.
„Sporii de Clostridoides Difficile supraviețuiesc în mediul acid gastric, germinează în intestinul subțire și colonizează tractul digestiv inferior la nivelul căruia produce două toxine principale ce inițiază o «cascadă» de evenimente care distrug integritatea barierei epiteliale intestinale, producând diaree și formarea de colite pseudo membranoase. De altfel, diareea este cea mai frecventă manifestare a infecției cu Clostridium. Scaunele nu sunt aproape niciodată franc hemoragice, iar consistența acestora variază de la scaune moi și neformate, la scaune apoase sau mucoase cu miros caracteristic. Pacienții pot prezenta până la 20 de scaune pe zi, la care se asociază febra și starea generală de rău”, explică dr. Alla Aboud – Moldovan, medic specialist de boli infecțioase la Spitalul Clinic CF Timișoara.
Infecția se transmite fie pe cale digestivă, fie prin contact direct cu obiecte contaminate. Fiind prezentă în materiile fecale ale pacienților, în cazul unei igiene precare, bacteria poate fi transmisă de la un pacient la alt pacient, sau de la un purtător asimptomatic – aparținător sau chiar un cadru medical – prin contact cu mâini murdare. Totuși, bacteria poate rezista și pe anumite obiecte și fi ulterior transmisă inclusiv prin intermediul acestora. De exemplu, telefoane mobile, aparatură medicală folosită în comun sau alte suprafețe. Cât despre tratament, de obicei sunt prescrise antibiotice și probiotice.
„Tratamentul ICD este standardizat în funcție de câte episoade de infecție de acest fel a prezentat anterior pacientul sau dacă acesta se află la primul episod. Terapia ICD constă în administrarea de antibiotic în mono terapie, pentru episodul inițial, sau terapie duală, care constă în administrarea de 2 antibiotice. În același timp, se va reface flora intestinală prin administrarea de probiotice. Durata tratamentului variază de la 10 zile până la 28 de zile, în funcție de severitatea episodului de infecție cu Clostridium Difficile, numărul anterior de episoade de ICD și prezența complicațiilor caracteristice bolii. Complicațiile relativ frecvente ale ICD sunt reprezentate de deshidratare și megacolon toxic, acesta din urmă fiind o condiție amenințătoare de viață”, conchide dr. Alla Aboud – Moldovan.
Trimite articolul
XHaha, nu ai zice stiind ca nu au nici apa calda in spital…Eu tind sa cred ca nu se raporteaza. Nu as merge in spitalul acela niciodata…
E usor sa zici ca nu e Clostridium in spital daca trimiti la Babes toate cazurile sau nu le raportezi.
Cate teste au facut?
Ca asta nu specifica.
Top.
Hahahahahaha! Buna gluma. Vorbim despre un spital din Romania, nu-i asa? Si inca unul vechi.
Imposibil. Cel mai probabil n-au raportat cazurile. O simpla ancheta epidemiologica pe bolnavii externati de la ei si trimisi la padurea verde cred ca ar schimba statistica. De asemenea, sa nu uitam ca se pot verifica foarte usor si scrisorile medicale ale pacientilor care au primit reteta compensata pt. medicamente din schema pt. Clostridium la externare.
A veridicat cineva cantitatea de medicamente anti-Clostridium date “preventiv”?