Tromboza constă în formarea unui blocaj, denumit tromb, în interiorul vaselor de sânge. În unele cazuri, aceste formațiuni pot duce chiar la deces. Mai multe detalii despre pericolele asociate acestei afecțiuni ne-a prezentat chirurgul vascular Mihai Ionac. Interviul este structurat în două părți. Din prima parte puteți afla care sunt cele două tipuri de tromboză, factorii de risc și simptomele specifice fiecăreia.
Ce este tromboza?
Sângele transportă oxigen și substanțe nutritive la celule în corp și adună „deșeuri” pentru a le duce la plămâni, la rinichi sau în ficat ca ele să fie eliminate. Sângele are o capacitate extraordinară atât de a ne ajuta, cât și de a ne proteja. În sensul că dacă ne rănim și se produce o hemoragie, atunci sângele are capacitatea de a se coagula, deci de a face un dop în zona respectivă, și atunci se oprește sângerarea. Acest lucru, capacitatea asta a sângelui de a se coagula, poate uneori să se întoarcă împotriva noastră, în sensul că, în anumite situații, în arterele sau în venele corpului se formează asemenea dopuri din, practic, sânge. Substanțele din care se formează acești trombi sunt prezente în sânge și ele se activează în anumite situații. Și sunt, de fapt, două. Este o substanță care se cheamă fibrină, este un fel de proteină. Și celelalte sunt celulele albe, trombocitele. De fapt, nu sunt celule, sunt niște elemente. De acolo vine și denumirea de tromb.
Care sunt situațiile care duc la producerea trombozei?
Sunt două capitole mari, pentru că noi avem două tipuri de vase de sânge. Avem vene și avem artere. Prin artere curge de la inima și de la plămâni, adică curge de la inima sângele oxigenat de la plămâni. Și prin vene se întoarce sângele cu dioxid de carbon la inimă. După aceea, se duce în plămâni să se reoxigeneze.
În artere, tromboza se produce de obicei ori atunci când vasul este rănit, cum sunt loviturile, accidentele, traumatismele, ori dacă se produc depuneri pe ele, cum este ateroscleroza. Depunerile de ateroscleroză sunt, de fapt, niște plăci. Aceste depuneri, aceste plăci, sunt neregulate, sunt anfractuoase. Din cauza curgerii sângelui, ele se pot fisura și în zonele respective se formează tromboza. Când se blochează o arteră, zona care urma să fie irigată de vasul respectiv, suferă până la moartea celulelor. Tromboza arterială, când se produce, înseamnă infarct, înseamnă accident vascular cerebral ischemic, înseamnă ischemia acută la membre, când apare gangrenă și trebuie amputație.
La vene, situația e puțin deosebită, în sensul că în vene se găsește cam 60% sau peste 60% din sângele nostru. În vene, de fapt, oarecum se stochează sângele, acolo și curgerea e mai lentă. Există un medic german care, acum peste 100 de ani, a descris mecanismele care duc la tromboza venoasă și acelea sunt valabile și astăzi. Pe medicul german îl cheamă Virchow, iar situațiile sunt trei: atunci când sângele stagnează, atunci când peretele venos e lezat – cum e, de exemplu, la lovituri sau la înțepături sau la inflamații – și atunci când compoziția sângelui se modifică. De exemplu, sunt prea multe trombocite sau sângele este prea deshidratat. Sau apar diverse alte componente, cum este fibrinogenul, care apar în cantitate prea mare. Și atunci se produce tromboza venoasă. Locul cel mai frecvent unde se produce tromboza venoasă este la membrele inferioare, din cauza că acolo și venele sunt mai mari, pe de-o parte, și pe de altă parte este zona din care sângele trebuie să vină contra gravitației, iar atunci curgerea e mai grea, mai dificilă. Din cauză că venele sunt mai mari, trombii care se produc acolo sunt voluminoși. Și atunci, la mișcări, bucăți din trombii respectivi se pot rupe, pleacă în sus pe circulație și ajung până în plămâni, unde fac embolie pulmonară. Dacă vasele din plămâni sunt blocate masiv, adică avem o embolie masivă, atunci se poate produce chiar deces, pentru că pacientul nu mai poate să respire. Adică el poate să respire, dar nu își mai poate obține oxigenul din aer.
Care sunt principalii factori de risc?
Pe partea cu arterele, un factor de risc este hipertensiunea arterială. Societatea Română de Cardiologia a făcut un studiu și a arătat că aproape jumătate din persoanele din România au tensiune arterială pe care nu și-o tratează. Un al doilea factor de risc important e diabetul. Tot așa, la nivel mondial, se estimează că jumătate din pacienți nu sunt diagnosticați. Nu vorbim de modul cum sunt tratați, nu întotdeauna cel mai corect. Și nu întotdeauna pacienții sunt suficient de disciplinați. Al treilea factor, dar de fapt primul ca importanță și gravitate, este fumatul. În aceeași ordine, al doilea factor este diabetul, al treilea este tensiunea, iar al patrulea este colesterolul. Colesterolul mărit, de fapt o fracțiune din colesterol, toată lumea știe că există colesterol bun și colesterol rău. Cel rău este cel care se depune, LDL-colesterolul. Ăștia sunt factorii de risc la partea arterială.
La partea venoasă, factorii de risc sunt în esență cei spuși de Virchow. În primul rând, staza sanguină, adică viteza scăzută a sângelui. Viteza scăzută a sângelui apare când noi stăm, apare dacă o persoană stă mult la pat, apare dacă merge mult cu avionul, cu autobuzul sau stă la pat, de exemplu, pentru că are o infecție, o pneumonie sau post-operator. Și există specialități, cum este ortopedia, unde procentul de pacienți care fac tromboză este mai mare post-operator, din cauză că specificul acestei specialități și a acestor operații impune – sau impunea, pe vremuri – ca pacienții să stea mai mult imobilizați. Imobilizarea pe masa de operație este un factor mare de risc dacă operația durează mai mult de trei ore. Se consideră că inclusiv statul pulpelor, gambelor, pe masă, poate după mai multe ore să producă microleziuni în vene, în interior, și acolo să apară tromboza. Al doilea factor este modificarea pereților venei. La modificarea conținutului sângelui vorbim inclusiv despre o serie de cancere. Apar tot felul de factori în sânge care fac ca acești pacienți cu cancere să facă tromboze mai frecvent. Este, de fapt, și un semn la pacienții la care apar tromboze fără explicație, e bine să căutăm, mai ales la tineri, cancere.
Agenții infecțioși pot determina astfel de schimbări? Cum a fost, de exemplu, la coronavirus…
Da, sigur că da. Prin inflamația pereților, modificarea sângelui, deshidratarea pacientului. La coronavirus a fost puțin mai special, în sensul că se pare că unii dintre receptorii pentru coronavirus erau în celulele endoteliale, adică în celulele care tapetează vasele de sânge în interior, atât vene, cât și artere. Și din această cauză se pare că acest virus produce tromboze mai mult decât alte infecții virale. Și acesta a fost și motivul pentru care s-au recomandat, cel puțin la pacienții spitalizați, care stăteau la pat, anticoagulante.
Este și sarcina un factor de risc?
Da, este practic componenta aceea de modificare de perete. E același lucru ca și cu obezitatea. Se presează fix pe venele mari din pelvis, se presează fix zona de coloana lombară și de sacru.
Mai este și este sindromul May-Turner (…), o modificare care apare la 40 – 60% dintre femei, în care vena principală de la piciorul stâng este blocată de artera care duce sângele la piciorul drept. Sângele circulă prin vasele peretelui venei. Aceasta e modificare de perete, de fapt. E comprimat, peretele. (…) Majoritatea femeilor compensează sindromul May-Turner dacă sunt active. Dacă sunt sedentare, din cauza că circulă mai puțin sânge, vena respectivă nu se dilată. La început, avem țesuturile elastice. Dacă facem sport și sângele se întoarce cu forță, zona acesta de stenoză, de îngustare, rămâne acceptabilă. Dacă însă nu ne mișcăm și, în plus, avem și sarcină, care ea însăși comprimă în zona asta, atunci foarte probabil că pacienta va face tromboză. E foarte interesant, majoritatea trombozelor la paciente în sarcină sau după naștere apar pe piciorul stâng, ceea ce înseamnă că ele au sindrom May-Turner. Acesta care a fost declanșat, mai bine spus sau simptomatologia a fost declanșată de sarcină.
Care ar fi semnele că un pacient ar putea avea tromboze?
Dacă vorbim de artere, semnele de tromboză sunt durerea din infarct sau durerea anginoasă. Aceasta este un precursor, adică arterele sunt îngustate, nu mai ajunge suficient sângele la inimă, inima doare atunci când facem efort. Când facem efort, ne trebuie oxigen mai mult.
Deci angina pectorală este un semn?
Da, angina pectorală este un semn de anunț. Din păcate, pentru accidentul vascular cerebral nu sunt semne. Accidentul vascular cerebral este de două tipuri. Sunt accidente ischemice tranzitorii, adică ce vin și pacientul se „recuperează”. El, de fapt, nu se recuperează, în sensul că celulele din creier, din zona respectivă, mor, dar zona este atât de mică încât restul creierului poate compensa. Și este accidentul ischemic mai grav, care rămâne cu paralizii sau cu diverse deficiențe, sau care poate duce la moarte. Dar acolo nu există semne.
Cum putem să facem screening?
Într-un singur fel: dacă pacientul are factorii de risc de care vorbeam, cei patru pentru artere – fumat, diabet, tensiune, colesterol – sau dacă are boală în alte locuri: la inimă, la picioare. Cam una din cinci persoane care au boală arterială la picioare sau vreo boală coronariană au și boală carotidiană (arterele carotide sunt cele care duc sângele la creier – n.r.). Dar este foarte interesant că nu există o regulă. Există pacienți coronarieni care nu au nicio problemă, există pacienți care au peste tot, există care au doar la picioare, dar nu au la carotidă, etc.
Și simptomele pentru cei cu tromboză venoasă?
La tromboza venoasă, simptomele sunt complet diferite, în sensul că, dintr-o dată, inima pompează sânge în picior, acolo e locul principal, dar sângele nu mai poate să se întoarcă la fel. El poate să se întoarcă, dar întoarcerea lui e blocată în cea mai mare parte. Și, atunci, el e forțat să se întoarcă pe ce-știu-eu ce căi colaterale: venuțe de prin piele, de prin mușchi, de prin fașcii. Adică să se scurgă cumva.
Care este consecința?
Piciorul se umflă, doare și pacientul se încălzește, că este inflamație. Din cauza asta, foarte mulți pacienți urmează, complet fals, tratament antibiotic, pentru că au senzația că este infecție, dar este de fapt doar o inflamație. Cam astea sunt semnele: se umflă, doare. Dacă facem efort, se umflă mai mult. Să vă spun un lucru foarte interesant: când stăm pe scaun, în repaus, printr-un centimetru cub de mușchi din membrele inferioare curg, în medie, cam 2 mililitri de sânge pe minut. Dacă mergem repede, curg aproximativ 30 de mililitri. Dacă alergăm, curg vreo 70 de mililitri. Așa ne explicăm foarte ușor de ce apare durerea în claudicație (durere de gambă, în timpul mersului – n.r.). Mușchiul are nevoie de o cantitate de 30 de ori mai mare de sânge, dar „țeava” prin care curge e îngustată și nu se mai poate. Și așa ne explicăm de ce, atunci când avem tromboze și facem efort, durerea și umflătura se accentuează: pentru că această cantitate mare de sânge care intră nu se mai poate evacua corect.
Despre diagnostic și tratament, în partea a doua…
Trimite articolul
XMare accent in ultima perioada pe bolile cardio-vasculare, cancere galopante, boli de tidoida. Sa nu va ganditi ca e vreo coincidenta. E totul de la climate change
Sigur și eficient.
Medicii care nu iti gasesc cauza bolii, nu isi explica evolutia si te intreaba daca esti cumva vaccinat, de ce fac asta? Ce legatura vaccinul covid cu eventuale probleme de inima? Au observat cumva un tipar in ultima perioada? De ce nu ii vedem prin presa sa declare lucrurile acestea? Sunt cumva complici? Aveti grija de sanatatea voastra, daca ajungeti la profesionistii in halate albe e cam gata
-
Cu sigurantza vaccinul acela e sursa tuturor problemelor de sanatate in Romania HAURista.
-
nope, mentalitatea unora e sursa relelor. adica a alora cu mentalitate nazista.🔎? niste superiori culti in cap carora li s-a parut ok ca lumea sa fie constransa sa se vaxcineze(instantele au zis ca ilegal, da’ multi is #tonti pentru justitie). aia e problema.
#🤪
-
Cele 3 tipuri de tromboze: AstraZeneca-Pfizer-Moderna