Alina Lăţan şi-a dorit să activeze în design-ul vestimentar încă de când era mică, deşi „ suna usor abstract pe vremea lui Ceauşescu“, spune ea. Născută pe 26 martie 1983, ea a desenat rochiţe încă din fragedă pruncie şi în perioada liceului a început să trimită fel şi fel de schiţe la diverse publicaţii. „Am ajuns în finală la mai multe concursuri, inclusiv la Săptămâna Modei, eram la Liceul de Arte Plastice şi am participat la diverse competiţii. Am avut un feedback pozitiv, care mi-a dat un imbold să merg mai departe“, spune Alina care a ieşit pentru prima oară în faţa publicului în 2006, la cel mai important festival de modă autohton, Romanian Fashion Week.
Timişoreanca a avut şansa să înveţe „meserie“ taman în capitala mondială a modei, la Paris, unde a urmat câteva stagii cu nume mari din branşă, ca bursieră şi unde de altfel călătoreşte constant, pentru a fi la curent cu tot ceea ce se întâmplă în acest domeniu. A pus bazele brandului Endless încă de acum cinci ani şi consideră că se poate trăi din această meserie atâta timp cât eşti constant în ceea ce faci, ştii exact ceea ce vrei şi te informezi. „Endless e o pasiune exprimată prin munca mea şi colecţii de haine care propun un echilibru între modă şi stil prin soluţii creative şi atenţia pentru detalii. Este un univers propriu de la schiţă de idee până la produsul finit, o experienţă a conexiunilor vizuale şi senzoriale din modă, muzică, arhitectură, artă contemporană în general“, spune Alina. Ea a făcut styling şi pentru o serie de videoclipuri ale unor artişti români şi se poate lăuda şi cu un parfum propriu ”Endless 26 gold fragrance”, realizat împreună cu Octavian Coifan, membru al Société Française des Parfumeurs, unul dintre cei mai buni prieteni ai ei şi printre cei mai bine pregătiţi oameni din Europa în domeniul parfumurilor.
În ceea ce priveşte felul în care sunt îmbrăcaţi timişorenii în cluburi, Alina crede că e loc de mai bine: „Există potenţial. Băieţii se îmbracă mult mai bine decât fetele în cluburi, fetele sunt încă la nivelul de piţiponceală. Există informaţie şi e gratis, azi e uşor să înveţi să te îmbraci cu bun gust şi bun simţ“. Rămânând la capitolul prezentări de modă în cluburi: „Lumea asta e un fel de reflexie în oglindă a evenimentelor care se întâmplă în oraş. Din fericire se întâmplă şi evenimente de calitate, din păcate nu foarte des. Nu înţeleg de ce unele cluburi îşi asociează numele cu orice designer, riscand evenimente low….“
În cazul în care sunteţi curioşi să aflaţi care este cea mai mare realizare de până acum a ei, răspunsul este unul cât se poate de complex: „Sunt mulţumită de fiecare proiect al meu şi de oamenii faini cu care am ocazia să lucrez. Sunt mândră de cel mai recent proiect al meu, conceptul costumelor de la piesa O scrisoare pierdută, în regia Adei Lupu de la Teatrul Naţional, am avut ocazia să lucrez cu oameni frumosi, deştepţi şi talentaţi. Fiecare proiect este diferit, nu există rutină în meseria mea“.
Deşi călătoreşte foarte mult, Alina nu se gândeşte nici pentru o clipă să părăsească Timişoara pentru Bucureşti. „Mai degrabă m-aş muta afară din ţară, dar nu în Bucureşti. Distanţa nu e un impediment. În ceea ce mă priveşte mă simt aici acasă“. Clasica întrebare „Unde te vezi peste zece ani?“ generează un zâmbet larg pe chipul Alinei, care contraatacă şugubăţ: „Peste zece ani? Nu ştiu unde mă văd în viitorul apropiat. Deocamdată ştiu că în prima jumătate a lunii noiembrie voi fi la Paris. Evit să-mi fac planuri pe perioade aşa mari, îmi place să trăiesc la timpul prezent“.
Citiți principiile noastre de moderare aici!