Unirea Principatelor Române, cunoscută ca Mica Unire (Marea Unire fiind cea de la 1918), a avut loc la 24 ianuarie 1859 și reprezintă unirea statelor Moldova și Țara Românească.
Unirea este strâns legată de personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza și de alegerea sa ca domnitor al ambelor principate la 5 ianuarie 1859 în Moldova și la 24 ianuarie 1859 în Țara Românească. Procesul a început în 1848, odată cu realizarea uniunii vamale între Moldova și Țara Românească, în timpul domniilor lui Mihail Sturdza, respectiv Gheorghe Bibescu. Votul popular favorabil unirii în ambele țări, rezultat în urma unor Adunări ad-hoc în 1857, a dus la Convenția de la Paris din 1858, o înțelegere între Marile Puteri prin care se accepta o uniune mai mult formală între cele două țări, cu guverne diferite și cu unele instituții comune.
„Astăzi se împlinesc 163 de ani de la Unirea Principatelor Române, cel dintâi pas important spre împlinirea năzuinței de veacuri a poporului nostru: realizarea statului unitar român.
În momentul Micii Uniri (24 ianuarie 1859), Timișoara făcea parte din Imperiul Austriac, trăindu-și ultimele luni de capitală a unei Țări de Coroană (Voivodina Sârbească și Banatul Timișan), care și-a încheiat existența un an mai târziu, în 1860, fiind reîncorporată Ungariei până la Marea Unire din 1918”, transmit reprezentanții Muzeului Național al Banatului pe Facebook.
„La Trompetistul”
Muzeul Național al Banatului păstrează în patrimoniul său emblema hanului „La Trompetistul” – simbolul trecerii lui Alexandru Ioan Cuza prin Timișoara.
„După lovitura de stat din februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza a plecat în exil, iar în drumul său spre Viena a poposit la Timișoara, unde a fost cazat la celebrul han din centrul orașului, «La Trompetistul», în noaptea de 7/8 martie 1866. Vechea emblemă metalică a hanului, înfățișând un soldat trompetist călare pe cal, încadrat într-o ramă dreptunghiulară, se află în colecția Muzeului Național al Banatului, fiind clasată în Patrimoniul Cultural Național al României”, mai spun cei de la MNaB.
Alexandru Ioan Cuza şi suita lui, formată din trei trăsuri, a ajuns la Timișoara în 7 martie 1866. Locuitorii din cartierele orașului, în special din Fabric, s-au adunat în Cetate să-l vadă pe domnitor.
„«Timişoara, 7 martie. Astăzi, după-amiază, la ora trei şi jumătate, a sosit aici fostul prinţ Cuza, însoţit de prinţesa Elena şi de cei doi copii adoptivi, Alexandru şi Dimitrie, precum şi de aghiotantul colonel Pissotzki, apoi de trei cameriste şi doi valeţi, într-un poştalion special format din trei trăsuri, şi a tras la hotelul Der Trompeter», relata importantul cotidian german «Temesvarer Zeitung»”, conform MNaB.
Trimite articolul
XDacă ramineam la Austro-ungar, cum arata azi Timișoara? Ce BIJUTERIE era… La fel și Aradul, Oradea, Oravița Reșița, chiar și Banatul Montan, Semenicu, Muntele Mic. De cind am ajuns în Tara Românească, am luat-o numa în JOS😠 Îmi pare rău ptr toate jertfele multor romani care au visat la Marea Unire ca în final sa vedem unde ne-a dus… Romanii au nevoie de LIDERI VESTICI, ca să prospere, sa evolueze. Are nevoie de MODELE pe care România NU le are, nu i le poate livra. Doar tarile apuse.
-
IL AI PE DOMNIA SA FRITZ …da bine mai trebuie citeva paturi 10 metri cubi de lemne , vreo 5 vaccinuri ….si AI MOLDOVA va trebuie MINTE, adica INTELEPCIUNE sa va treziti odata din vis !!….sa facut experienta pe voi in 89 , acum cu fritz , da tot nu intelegeti ! noapte buna !!