Acum 306 ani, trupele habsburgice conduse de Eugeniu de Savoya au cucerit cetatea Timișoarei, ocupată de turci de peste 150 de ani. Asediul pentru cucerirea Timișoarei a început la 28 august, tabăra militară a habsburgilor fiind organizată la Beregsău.
În 16 septembrie, prinţul Eugeniu de Savoya i-a somat pe turci să predea orașul. Nu a primit răspuns, iar la 1 octombrie, în urma unui asalt, suburbia Palanca Mare, incendiată de turci, ajunge în mâinile austriecilor.
„Cetatea Timișoarei, să știi, Padișahule, n-o dăm ghiaurului decât sfărâmată”, se găsește scris în cronica timișoreanului Ibrahim Naimeddin.
A urmat atacul decisiv asupra porţii Forforosa, devenită mai târziu „Poarta Prinţului Eugen”. Garnizoana turcească nu a putut face faţă, iar pe 12 octombrie 1716 a fost nevoită să predea cetatea, povestesc cei de la Muzeul Național al Banatului.
„Motivele care au determinat această garnizoană numeroasă și puternică să se predea nu pot fi altele, atât cât știm, în afară de atacul continuu cu tunuri și bombe, pentru că a indus o frică de nedescris, căsuțele de lemn și ulițele nu cunoșteau liniște nici ziua, nici noaptea, iar mulți oameni au fost răniți sau uciși, însă altă cale nu e de găsit”, îi spunea Savoya lui Carol VI, într-o scrisoare de la 21 Octombrie 1716.
Ieşirea trupelor turceşti din Timişoara s-a făcut în 17 octombrie 1716, pe poarta Belgradului. Intrarea lui Eugen de Savoya, ca învingător în cetatea Timișoara, a avut loc în ziua următoare, 18 octombrie, ziua de naştere a prinţului. Astfel începea un nou capitol pentru orașul de pe Bega sub egida Casei de Habsburg.
O imagine prezentată de Muzeul Satului Bănățean redă (stampă), realizată de Gotfried Rogg (1669-1742), pictor, gravor și editor din Augsburg. Gravura este făcută cu dăltița pe hârtie verge. Lucrarea reprezintă momentul predării cheii orașului de către turci lui Eugeniu de Savoya. Acesta apare în fața cortului său, înconjurat de ofițerii săi. În partea stângă, în interiorul unei sfere este redat destul de fidel planul orașului și tranșeele austriece. Deasupra apare o decorație alegorică, un înger cu două trompete ce anunță victoria. Dedesubt se găsesc steagurile învinșilor și doi turci înlănțuiți. În fundal este redat orașul învăluit de fum și foc, fiind vizibile ghiulelele și traiectoria lor de lovire.
Trimite articolul
XOare care popor isi mai serbeaza zilele in care a fost cucerit iar nu eliberat cum facem noi?
-
Eh! Si tu!
Pai depinde cum o iei! Daca “ești cu otomanii”, evident c-ai pierdut la acel moment o cetate si n-ai motiv de sărbătoare! 😉-
Sa inteleg ca tu ‘esti cu austriecii’ si ai motive sa sarbatoresti schimbarea stapanului?
-
D-na/d-soara Oana Bocanici pare a fi o tanara care habar nu are de istoria neamului ei, presupunand ca e romanca. Dar mai sunt unii care admira orice vine de la strainezi. Nu am vazut pana acum vreun austriac sa sarbatoreasca intrarea armatei romane in Timisoara. De fapt, nu imi aduc aminte ca nici Tion sa fii facut articole pe tema intrarii armatei romane in Timisoara, dar poate gresesc.
Ma întreb câti români au fost în anul de gratie 1716 s-au de origine.GETO-DACO în cetatea TIMISOARA!? Nu cunosc? ? - Doresc informatii
La terminarea primului razboi mondial România a primit vestul Asa numita
România Mare Dar înainte de asta BANATUL s-a proclamat REPUBLICA.
Si asta pt ca au fost mai multe nationalitati Asta ar fi: cum este astazi Elvetia pe
Kantoane