Pe data de 21 mai, credincioșii ortodocși din întreaga lume sărbătoresc Ziua Sfinților Constantin și Elena. Constantin cel Mare și mama sa, Elena, au jucat un rol esențial în stabilirea creștinismului ca religie oficială în Imperiul Roman și au contribuit la răspândirea și consolidarea credinței creștine în întreaga lume. „Epoca de Aur” se numește perioada în care au domnit Sfinții Împărați Constantin și Elena.
Constantin
Gaius Flavius Valerius Constantinus (27 februarie 272 – 22 mai 337), cunoscut ca Sfântul Constantin cel Mare, a fost împărat roman. A fost proclamat Augustus de trupele sale în 25 iulie 306.
Istoricii bisericești Eusebiu de Cezareea şi Lactanţiu afirmă că înaintea luptei de la Pons Milvius (Podul Vulturului), din 28 octombrie 312, contra lui Maxenţiu, Constantin a văzut pe cer, ziua, o cruce luminoasă, deasupra soarelui, cu inscripția „prin acest semn vei învinge”. Noaptea, în vis, i s-a arătat Mântuitorul, cerându-i să pună pe steagurile armatei sale crucea creştină, ca semn protector în lupte. Constantin a câștigat bătălia, iar dovadă a credinței sale în ajutorul divin este inscripția de pe Arcul lui Constantin din Roma, păstrată până astăzi, prin care el mărturisește că a câştigat lupta „prin inspirație divină”.
Constantin cel Mare emite, în ianuarie 313, Edictul de la Milan, prin care creștinismul devine „religie permisă”. Mai ia și alte măsuri în favoarea Bisericii, înlătură din legile penale pedepsele împotriva creștinismului, îmbunătăţeşte tratamentul în închisori, uşurează eliberarea sclavilor acordând episcopilor şi preoţilor dreptul de a-i declara liberi în biserici. Protejează prin lege pe săraci, orfani şi văduve, modifică legislaţia privind căsătoria, îngreunează divorţul şi pedepseşte adulterul. Împăratul Constantin cel Mare a declarat, în 321, duminica, sărbătoarea săptămânală a creştinilor, drept zi de odihnă în imperiu, zi în care şi soldaţii asistau la slujbă.
Elena
Potrivit istoricului Eusebiu, Sfânta Elena a primit botezul în anul 313. Sfânta împărăteasă a fost o creştină foarte evlavioasă sprijinind ridicarea a numeroase lăcaşuri de cult, printre care Biserica Învierii Domnului zidită lângă Sfântul Mormânt, biserica din Ghetsimani, precum şi alte 18 lăcaşuri de cult. De asemenea, Sfânta Elena a mers la Ierusalim, unde a găsit crucea pe care a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos. Sfânta Cruce a fost mai apoi înălţată solemn în văzul poporului creştin de episcopul cetăţii Ierusalimului, Macarie I, la 14 septembrie 326. Sfânta Împărăteasă a murit la Roma, în anul 327.
Tradiții și obiceiuri de Sfinții Constantin și Elena
În România există o serie de obiceiuri şi superstiții în 21 mai. Bătrânii spun că cei care vor munci pământul în această zi vor avea parte de o invazie a păsărilor dăunătoare.Nu se lucrează ogoarele, nu se dă cu sapa, nu se plivesc ierburile. Mai mult, în alte zone se spune că aceasta este ziua în care păsările îşi învaţă puii să zboare.
În calendarul popular, sărbătoarea Sf. Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Era interzis să se muncească, iar prin odihna de la muncile câmpului, se credea că recoltele nu vor fi mâncate de păsări. Ziua de Constantinul Puilor era ultima zi în care se mai semănau porumbul, ovăzul şi meiul.
În popor se spune că tot ce se seamănă după această zi se usucă. Este ziua în care păstorii hotărăsc cine va fi baci, unde se vor face stânele şi pe cine vor angaja să le păzească pe timpul păşunatului. Se măsoară şi se înseamnă pe răboj laptele de la oile fiecăruia.
De Sfinții Constantin și Elena femeile dau cu tămâie și stropesc cu agheasmă pentru a alunga duhurile rele și necurate.
Pentru sănătate și bunăstare, în ziua praznicului, unul dintre membrii familiei este bine să ducă la biserică trei bujori îmbobociți, flori de lămâiță, dulciuri făcute în casă și pâine.
Potrivit Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, aproape 2 milioane de români poartă numele celor doi sfinți sau derivate ale acestora. Cel mai întâlnit nume bărbătesc este Constantin, urmat de Costel și Costică. La femei, cca. 900.000 poartă numele de Elena, acesta fiind urmat de Ileana, Lenuța, Constanța, Constantina, Ilinca și Costina.
Citiți principiile noastre de moderare aici!