Ați preluat, de scurt timp, Direcția de Drumuri din cadrul CJT. Care este situația infrastructurii în județ, unde sunt probleme și ce planuri aveți pentru 2023?

Avem o rețea de peste 1.300 de kilometri de drumuri județene, dublu față de drumurile naționale care străbat județul. Suntem județul cu cea mai lungă rețea de drumuri din țară, care se află într-o permanentă dezvoltare pentru că noi, la CJT, tot preluăm drumuri comunale sau orășenești, care leagă mai multe unități administrativ teritoriale, spre a le face drumuri județene întrucât primăriile nu au capacitate financiară să le modernizeze.

Este și cazul drumului dintre Moșnița și Ghiroda? Care va fi traseul?

Da, este și cazul drumului Moșnița Veche-Ghiroda. Va lega Centura orașului, care este pe raza comunei Ghiroda, unde este prevăzut un sens giratoriu cu descărcare în nord, spre Ghiroda, și în sud spre Moșnița. Din acel sens giratoriu până în Moșnița Veche preluăm acel tronson la Consiliul Județean și vrem să-l asfaltăm fiind o alternativă a Centurii orașului Timișoara pentru că este un drum prevăzut în acel coridor – o idee plecată de la nivelul CJT în urmă cu mulți ani prin care se leagă toate comunele periurbane între ele prin drumuri asfaltate spre a nu fi necesar tot timpul să mergi pe Centura orașului. Este un drum de până în trei kilometri și ne propunem să-l asfaltăm din bugetul CJT. Mai sunt și alte astfel de drumuri pe care ne axăm acum. Este un drum care leagă Ciacova de comuna Parța, care va scurta foarte mult distanța între orașul Ciacova și Timișoara. Avem în lucru documentația pentru a lega un drum între orașul Gătaia și orașul Buziaș, practic legăm cele două orașe și scurtăm mult distanța, asfaltând o porțiune de drum neasfaltat, prin câmp, între satele Sculea și Șipet.

De asemenea, mai avem în calcul un drum care să lege Grabaț de Șandra. În zona comunei Pietroasa, satul Poieni am vrea să-l legăm de comuna Bătrâna din județul Hunedoara. Comuna Bătrâna este cea mai mică din România. Avem o bucățică de teren care ține de Direcția Silvică și trebuie intabulat, apoi ni-l va transfera și-l vom asfalta. Mai există un drum care leagă satul Luncanii de Jos din comuna Tomești de localitatea Rușchița din județul Caraș-Severin, o punte de legătură între cele două județe. Mai există un drum între Ohaba și județul Arad. Știm că este o prioritate pentru timișeni infrastructura rutieră și în toate doleanțele. Pe primul loc se află infrastructura și pe locul doi este medicina-sănătatea.

Care mai este situația drumului Mașloc-Fibiș-Pișchia?

Este un drum județean – lotul 2 îi spunem – și îl depunem spre finanțare la ADR Vest. Este în faza de proiect tehnic și sperăm ca până în primăvară să avem autorizația de construire și să organizăm licitația pentru execuție. Comparativ cu 2022, anul 2023 ne va prinde cu contractele de reparații deja existente, întrucât licitația pentru cele patru loturi, în care a fost împărțit județul, este în curs. Așteptăm societățile să se înscrie, vom desemna câștigătorii, și în martie (n.r. – 2023) vom avea deja contractele pentru reparații. Anul acesta, în 2022, au fost întârziate fiind încheiate abia în luna iunie. Însă în martie (n.r. – 2023) vor fi încheiate pentru următorii patru ani.

Ați semnat, recent, contractul pentru centrul de recuperare de la Lovrin. Când vor putea fi tratați acolo primii pacienți?

La Lovrin a fost recepționat studiul de fezabilitate, iar acum suntem în faza în care am semnat contractul pentru proiectul tehnic. După întocmirea proiectului tehnic, vom încerca să găsim o finanțare. Luăm în calcul și construcția din bugetul Consiliului Județean, însă oricum șantierul se va întinde pe cel puțin doi ani de zile pentru că este o investiție mare. Dacă nu vom găsi surse de finanțare se ia în calcul și o alocare bugetară. Însă încercăm să obținem fonduri europene sau transfrontaliere care vin în domeniul sănătății. Proiectul tehnic va detalia exact numărul de saloane, paturi, cabinete.

Ce șanse avem să putem vizita nu în 2023, dar în următorii ani Castelul Huniade?

Am depus spre finanțare la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene un proiect de finanțare de 3,75 milioane de euro fără TVA. Am avut DALI (n.r. – documentația de avizare a lucrărilor de intervenții) făcută de către Institutul Național al Patrimoniului. În urma DALI, a rezultat că avem nevoie de 185 de milioane de lei plus TVA. Datorită faptului că au ținut DALI peste doi ani, am decis ca următoarea etapă să o gestionăm la Consiliul Județean Timiș. Am făcut licitația pentru proiectul tehnic, care este în curs de derulare, și am cerut în proiect să ne gândească etapizat construcția întrucât o finanțare de 185 de milioane de lei plus TVA, cum avem noi nevoie, nu găsim să o acopere integral. De aceea, mergem pe etape și pe fiecare etapă încercăm să aducem bani din altă direcție. Cum v-am spus, am aplicat pentru 3,75 de milioane de euro pe fonduri europene la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Urmează perioada de analiză. Ei mai cer câteva clarificări. E o chestiune de câteva săptămâni până primim răspuns. Clar, primele etape vor fi axate pe ceea ce înseamnă partea structurală, nu pe dotări, și partea așteaptă de public – deschiderea castelului. Se va merge, inițial, pe partea de consolidare, pentru că acolo sunt multe probleme. Știm că zona centrală a orașului unde a fost construit castelul este una mlăștinoasă.

La Bastion ați reușit să închiriați toate spațiile?

La Bastion, care ne-am propus să fie în Top 3 atracții turistice în Timișoara, lucrurile merg în direcția dorită. Avem un întreg plan de revigorare a zonei, o strategie prin care 50% să fie zonă de cultură-divertisment și 50% zonă de HORECA. Licitațiile organizate ne-au adus chiriași, încă nu au deschis toți, mai sunt în faza de proiectare-amenajare. Mai avem un spațiu al Bibliotecii Județene, care parțial se va muta și vin și ei cu un nou concept de design. În momentul când se va finaliza proiectul, vor elibera încă două travee pe care le vom scoate la licitație la începutul anului viitor tot pentru HORECA. Celelalte spații deținute de CJT sunt în curs de reabilitare și de modernizare. Este vorba de spațiul unde dorim să facem cel mai frumos Centru infoturistic din România și despre acel spațiu multifuncțional cultural pe care îl vom pune la dispoziția actorilor culturali din Timișoara pentru diverse evenimente. Este un spațiu gândit să se plieze în funcție de eveniment. Cel mai mare eveniment va fi la trecerea dintre ani, când vom face un eveniment grandios la Bastion cu foc mare de artificii, artiști. Încercăm să și închidem strada Hector, care trece prin Bastion.

Acum, că ați ajuns la un acord cu Primăria Timișoara, când vă apucați de treabă la parcarea de la fostul comisariat zonal?

Noi ne-am apucat de treabă cu mult înainte. Din păcate, tărăgănările din partea Primăriei Timișoara ne-au ținut pe loc un an. În acest moment, se lucrează la procedura prin care vom concesiona lucrările. Concesiunea de lucrări constă în PUZ (n.r. – Plan Urbanistic Zonal), autorizație de construcție și construirea clădirii. Acest lucru va trebui să-l facă firma care va concesiona lucrările. Am procedat astfel pentru a accelera investiția, care va demara mult mai repede, și pentru a încuraja parteneriatele publice-private despre care în România doar se vorbește de ani, dar nu prea a existat inițiativă în acest sens. Luăm un model occidental – Marea Britanie, Franța – unde foarte multe proiecte de acest gen s-au materializat prin acest gen de investiții public-privat. Vor rezulta aproximativ 500 de locuri de parcare.

Sunteți președintele Asociației pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului Timiș. Cât de mult vă ajută filmulețul de promovare realizat de Charlie Ottley și ce programe turistice le veți propune anul viitor turiștilor care vin pentru Capitala Culturală?

Am ales să lucrăm cu Charlie Ottley pentru că este cel mai bun promotor în materie de turism al României, cel puțin în străinătate. Avem așteptări mari. Noi investim într-o campanie pe BBC, unde target-ul este undeva la 400 de milioane de vizualizări. Din aceste 400 de milioane este suficient să convingem câteva sute de străini să ne viziteze în următoarea perioadă și ne-am atins obiectivul. Suntem siguri că vor fi câteva mii. Cu siguranță este o metodă excelentă de promovare care are loc chiar în ajunul momentului în care Timișoara va deveni Capitală Europeană a Culturii. Evident, prin ea vizăm turiștii străini. Ulterior vom demara o campanie la nivel intern prin care vom aborda în primul rând locuitorii țării noastre care până acum poate n-au luat în calcul județul Timiș ca și destinație de vacanță.

Ca orice alt produs creat în scopul promovării turistice a județului, bineînțeles că ajută. Am avut parte de foarte mult feedback pozitiv o dată ce am lansat oficial filmele. Vorbesc aici și de acoperirea în presă dar și felul în care s-a răspândit în mod organic pe rețelele de socializare. Pe lângă faptul că am avut norocul să colaborăm cu cel mai important ambasador neoficial al turismului din România, am avut în vedere și faptul că trebuie să facem cunoscute aceste filme publicului larg.

O să fie o campanie de promovare online care o să desfășoare pe diferite canale de social media. Filmul produs de Charlie Ottley este doar unul dintre produsele pe care le-am creat în acest mandat cu scopul de a crește vizibilitatea și conștientizarea în legătură cu potențialul turistic al județului Timiș. Pe lângă acesta au fost realizate un tur virtual al județului, o hartă a traseelor turistice, una a traseelor velo. Toate acestea vin în sprijinul vizitatorilor noștri.

Din activitatea desfășurată de Centrul de informare de la Bastion pot să vă spun că numărul vizitatorilor a crescut spectaculos față de anul trecut. Și mă bucur că, deși nu am mai avut parte de restricții de călătorie anul acesta, turiștii români continuă să vină în număr mare.

În ce stadiu este înfiinţarea unui serviciu public de salvamont pentru zona montană a judeţului?

Îl avem înființat în organigramă, am avut și concurs organizat în noiembrie, însă nu s-a prezentat nimeni. Vom organiza din nou concursul în ianuarie și îl mediatizăm mai bine. Am apelat și la primăriile din zonă, la asociațiile de salvamont din județele vecine. Celor care doresc să vină la concurs le trebuie și o specializare în acest sens. În ceea ce privește infrastructura, am identificat un spațiu pe care Primăria Pietroasa ni-l pune la dispoziție. Este un spațiu nou, nu trebuie să investim prea mult în el. În bugetul anului 2023 vom prinde bani să dotăm serviciul salvamont cu mașină 4 ori 4, tărgi, tot felul de echipamente.

Când vom avea un nou stadion în Timișoara?

Ultima vizită am făcut-o la Compania Națională de Investiții în data de 9 decembrie și am discutat cu cei care se ocupă de proiect și cu proiectantul. Ei sunt în întârziere, trebuiau să predea studiul de fezabilitate în martie și au făcut-o abia în decembrie. Ne-au trimis toată documentația pentru a obține avizele. Dacă instituțiile avizatoare din județ sunt deschise, și eu cred că au deschidere pentru astfel de investiții, ne vor da răspuns în 30 de zile. Probabil la finalul lunii ianuarie vom avea toate avizele obținute. Sperăm ca ulterior să aprobe Comisia tehnică, economică a CNI, după care urmează să aprobe Comisia tehnică a Ministerului Dezvoltării, după care trebuie dată și o hotărâre de Guvern. Aceștia sunt pașii. După hotărârea de Guvern se poate face licitația pentru proiect tehnic și execuție. Este birocrație. A durat destul de mult din cauza noilor reglementări de urbanism ale Primăriei Timișoara. S-au schimbat câteva condiții, ceea ce i-a pus în dificultate atât pe proiectanții stadionului cât și ai sălii polivalente întrucât nu se încadrau în POT – procentul de ocupare a terenului pentru sala polivalentă și stadion. După mai multe corespondențe între Primăria Timișoara, CJT și CNI, până la urmă s-au clarificat și pot merge mai departe. Totodată, era o sincopă legată de locurile de parcare pentru că standardele ce țin de UEFA trebuiau respectate la stadion, precum și anumite criterii la sala polivalentă. Dacă, de exemplu, ar fi două evenimente în paralel, este o provocare cum se poate face accesul și cum se poate parca. Au fost tot felul de lucruri care au pus proiectanții în dificultate, aceștia fiind diferiți la stadion și sala polivalentă. Au trebuit să sincronizeze accesabilitatea și parcarea.

Ce mai este de făcut la Centrul de legume-fructe din Tomnatic?

Centrul de legume-fructe merge foarte bine. Până la sfârșitul anului se va finaliza tot ce ține de construcții, urmând ca la începutul anului 2023 să se finalizeze partea de dotări și echipamente. Constructorul spune că până în luna mai va termina tot, practic este un contract care se va termina înainte de termen, nefiind întârzieri. În paralel, la CJT avem o comisie care analizează modalitatea de operare pentru că și asta este o provocare la Centrul de legume-fructe, astfel încât să găsim pe cineva care să-l administreze și totodată să țină cont de principalul obiectiv, să ajutăm micii producători din zonă să se dezvolte.