Dacă până acum vremea blândă a ținut cu arheologii, venirea adevăratei ierni pune în mare dificultate cercetările preventive deschise în centrul Timișoarei pentru amenajarea zonei pietonale. În Piața Sf. Gheorghe, unde șantierul este foarte avansat, arheologii au continuat lucrul și în acest weekend. Zăpada a fost înlăturată, însă la temperaturi sub zero grade structurile seculare de lemn pot fi grav degradate. De aceea, prof.dr. Florin Drașovean, coordonatorul echipei de cercetare, a luat decizia de a transporta de urgență aceste structuri, inclusiv cea mai veche casă descoperită în Timișoara, la Muzeul Banatului, acolo unde vestigiile vor fi conservate și restaurate, pentru a fi incluse în viitoarea expoziție permanentă dedicată Timișoarei medievale.
Cercetările au dus, și în aceste zile, la importante descoperiri. În cartea sa ”Cultura otomană a Vilayetului Timișoara (1552- 1716)”, istoricul Cristina Feneșan menționează că Moscheii Sultanului Biruitor îi era arondată ”o mahală”, adică un cartier. Volumul a apărut în 2004, la Editura de Vest, iar cercetările efectuate în 2006, odată cu lucrările de reabilitare a liniei de tramvai, și actuala campanie arheologică din Piața Sf. Gheorghe completează cu descoperiri extrem de importante datele cunoscute despre acea epocă a Timișoarei. Este pentru prima dată când zidurile moscheii și alte câteva edificii ale ”mahalei” turcești ies la iveală. Totodată, arheologii au acum dovezi clare care demonstrează că apeductul descoperit aici este anterior nivelului de constructie al moscheii, respectiv din perioada cetății ungurești. Este, așadar, cel mai timpuriu apeduct descoperit în Timișoara.
Extrem de interesante sunt și urmele organice descoperite în perimetrul locuințelor medievale, care aduc informații valoroase despre cum se trăia pe atunci în Cetatea Timișoarei. În proximitatea structurilor, s-au găsit gropi perfect rotunde, pline cu sâmburi de fructe, în special cireșe; acestea, presupun arheologii, ar fi putut fi gropi de fermentație (există chiar izvoare istorice care atestă că, deși religia musulmană interzice consumul de băuturi alcoolice, oamenii pașalâcului nu erau străini de secretele distilării fructelor și grânelor) sau spații de depozitare. Pământul lutos a prezervat extrem de bine și alte urme organice: s-au descoperit, în casele și dependințele dezgropate, numeroase tălpi de încălțări, din piele, și chiar resturi alimentare, vegetale și animale. Tot aici s-au mai găsit linguri, o tavă și un căuș de lemn din secolul XVII, un ulcior de lut mare, aproape întreg, dar și câteva monede. Tratați cu complexon (o soluție bazică de curățare), bănuții de argint s-au dovedit a fi din vremea regatului unguresc.
Arheologii speră ca în a doua jumătate a lunii februarie să încheie cercetarea din Piața Sf. Gheorghe, dacă vremea nu va face imposibil lucrul.
Citiți principiile noastre de moderare aici!