Geograful Flavius Ignea a fost revoltat de un mesaj postat de primarul Nicolae Robu pe Facebook, așa că s-a pus să calculeze exact cum stă Timișoara la capitolul turism și demontează un titlu lăudat de edilul-șef, care spune că Timișoara este „Orașul cu Cea Mai Mare Creștere a Turismului”.
„Într-un delir greu de oprit, primarul Nicolae Robu se ladă pe pagina publică de Facebook că Timișoara deține 13 titluri de orașul «cel mai», făcându-i idioți pe toți cei care pun la îndoială capacitatea administrației locale de a transforma capitala Banatului într-un «Shangri-La». Pentru că mă număr printre cei idioți, pun la îndoială mai multe titluri printre care și cel de «Orașul cu Cea Mai Mare Creștere a Turismului». În acest sens, o simplă analiză a datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică demonstrează că situația nu este atât de «roz» pe cât și-o imaginează primarul Nicolae Robu. Comparând creșterea totală a numărului de turiști din Timișoara, Iași și Cluj în perioada 2001-2017, vom constata că valorile de la Cluj sunt duble față de cele ale Timișoarei, dar și că Iașiul are o creștere mai mare ca a Timișoarei, ce-i drept, valorile fiind foarte apropiate”, explică Flavius analiza lui.
Potrivit tânărului geograf, INS prezenta, pe anul 2001, 142.772 de turiști în Timișoara. În 2017, datele oficiale arată 333.458 de turiști, ceea ce înseamnă o diferență de 190.686 de turiști, adică o creștere anuală de 11.216 turiști.
În cazul orașului Cluj-Napoca, INS prezenta în 2001 un număr de 121.727 de turiști, iar în 2017 indica 470.727 de persoane. Diferența este de 349.000 de turiști, adică o creștere medie anuală de 20.529 de persoane, aproape dublă față de valoarea caracteristică Timișoarei.
La Iași situația este asemănătoare cu cea din Timișoara. În 2001 erau înregistrați 92.981 de turiști, iar în 2017 un număr de 290.066 persoane. Diferența este de 197.085, ceea ce înseamnă o creștere medie anuală de 11.593 de turiști, cu 337 persoane/an mai mult decât în Timișoara.
„Dacă luăm spre analiză numai datele din anii 2016 și 2017, diferențele sunt mult mai evidente. Cluj a avut o creștere a numărului de turiști de 26,7%, Timișoara una de 6,8% și Iași una de 5,9%. Analizând numărul de turiști în reședințele de județ din România și dinamica din perioada 2016-2017, Timișoara se clasează pe locul 21. Astfel, din punct de vedere al numărului de turiști, Timișoara nu este nici pe departe orașul cu «cea mai mare creștere a turismului»”, spune cititorul tion.ro.
Capitala Banatului nu strălucește nici în ceea ce privește numărul de nopți petrecute de turiști în orașele reședință de județ din România. Datele din perioada 2016-2017 arată o creștere de numai 2,52%, ceea ce demonstrează că în 2017 numărul de înnoptări a fost cu 16.778 mai mare față de 2016.
„Din perspectiva ponderii, Tulcea conduce topul cu 68,69%, iar din perspectiva numărului de înnoptări, podiumul este ocupat de București (210.275), Cluj-Napoca (167.094) și Tulcea (54.559 turiști). În Timișoara, în anul 2017 numărul de înnoptări a fost cu numai 16.778 mai mare față de anul precedent. În concluzie, turismul din Timișoara nu este nici pe departe la cote atât de ridicate precum îi place primarului Nicolae Robu să creadă. Timișoara nu oferă turiștilor motiv de a petrece o perioadă mai lungă de un week-end. Muzeul de Artă, expozițiile Muzeului Național al Banatului din Bastion, Muzeul Satului Bănățean și Grădina Zoologică se pot vizita într-o singură zi, iar centrul istoric cu ale sale atracții în jumătate de zi. Altceva nu ai ce să faci în Timișoara”, mai explică geograful.
Flavius Ignea spune că Timișoara nu are o infrastructură potrivită pentru a-i primi pe turiști cu brațele deschise, până și aici fiind întrecut de orașul Cluj-Napoca. El spune că, în 2017, Cluj-Napoca avea 111 structuri de cazare, iar Timișoara doar 95.
„Timișoarei îi lipsesc încă multe pentru a fi o adevărată atracție turistică, iar dacă nivelul existent astăzi mulțumește pe cineva, acest lucru se datorează și faptului că mare parte din cei sosiți aici practică turismul de business. Însă, peste tot și toate, Timișoarei îi lipsește o strategie de dezvoltare turistică și mai ales o administrație care să facă mai multe și să spună mai puține. Și un brand de oraș”, a conchis specialistul în geografie.
Zilele trecute, după ce a anunțat că Timișoara ocupă „locul 1 în Topul Forbes Best Cities, între orașele de provincie”, primarul a mai înșiruit, pe Facebook, alte așa-zise 13 titluri de „CEL MAI” obținute de capitala Banatului în ultimii ani. De menționat este faptul că în Topul Forbes Best Cities nu există o clasificare după orașele de provincie, Timișoara fiind, de fapt, pe locul 2 după București. Puteți citi AICI mai multe detalii!
Articole pe aceeași temă:
http://www.tion.ro/timisoara-locul-2-in-topul-forbes-best-cities-2018-dupa-bucuresti/2067510
Citiți principiile noastre de moderare aici!