Studiul celor de la Asociaţia Pro Democraţia a cuprins atât proiectele adoptate în cadrul şedinţelor ordinare şi extraordinare ale Consiliului Local Timişoara, cât şi a Consiliului Judeţean Timiş.
„În perioada iunie 2012 – mai 2014 CLT s-a întrunit în cadrul a 35 de şedinţe, iar CJT în cadrul a 29, atât ordinare cât şi extraordinare. Numărul total de puncte aflate pe ordinea de zi a CLT a fost de 1353, aşadar cu o medie de 39 puncte pe şedinţă. Numărul total de puncte aflate pe ordinea de zi a CJT a fost de 506, cu o medie de 17 puncte discutate pe şedinţă. Cea mai aglomerată şedinţă de consiliu judeţean a avut o agendă cu 32 de puncte, iar cea mai aglomerată şedinţă de consiliu local a avut 94 de puncte. De altfel, nu mai puţin de 19 din cele 35 de şedinţe ale CLT au avut peste 40 de puncte. Consiliul local s-a întrunit de 22 de ori în şedinţă ordinară şi de 13 ori în şedinţă extraordinară (37,14%), iar consiliul judeţean de 23 de ori în şedinţă ordinară şi de 6 ori în şedinţă extraordinară (20,69%)”, se arată în raportul celor de la Asociaţia Pro Democraţia.
Adunând proiectele adoptate de Consiliul Local Timişoara în procedură de urgenţă sau în şedinţele extraordinare, membrii Asociaţiei Pro Democraţia au aflat că peste jumătate din totalul hotărârilor au fost exceptate de la obligativitatea procedurilor transparente.
„Imaginea completă asupra actelor exceptate de la obligativitatea respectării procedurilor transparente prevăzute de legea 52/2003 o putem realiza însumând: (a) numărul proiectelor de hotărâre introduse în regim de urgenţă pe ordinea de zi a şedinţelor ordinare cu (b) numărul proiectelor de hotărâre prezente pe ordinea de zi finală a şedinţelor extraordinare: Consiliul Local Timişoara: 50,85% (688 din 1353); Consiliul Judeţean Timiş: 8,5% (43 din 506). Practic jumătate dintre punctele luate în discuţie de către Consiliul Local Timişoara se presupune că ar viza chestiuni urgente, care nu suferă amânare (…) O parte din acest procent este cu siguranţă reprezentat de urgenţele reale, dar este greu de presupus că o jumătate din activitatea de legiferare unui consiliu municipal, pe perioada a doi ani de zile (iunie 2012 – mai 2014), a putut viza în mod exclusiv situaţii de urgenţă”, mai spun cei de la Asociaţia Pro Democraţia.
Reprezentanţii ONG-ului mai susţin că situaţia aceasta are efecte negative asupra posibilităţii cetăţenilor de a interveni cu propuneri de optimizare înainte de luarea unei decizii în plen de către consiliul local. De asemenea, acestă practică împiedică analizarea atentă a respectivelor proiecte de hotărâre de către consilierii locali.
Pe de altă parte, membrii Asociaţiei Pro Democraţia spun că această practică denotă un „management defectuos al priorităţilor”, precum şi probleme de organizare a calendarului de lucru. De asemenea, această practică poate naşte suspiciunea că iniţiatorul, mai exact conducerea Primăriei Timişoara, le fereşte voit de ochiul publicului „pentru a ascunde scopuri lipsite de integritate”.
În finalul studiului, Asociaţia Pro Democraţia recomandă o mai bună planificare a calendarului legislativ, atât din partea Primăriei Timişoara, cât şi din partea Consiliului Local Timişoara, precum şi motivarea urgenţei introducerii unor proiecte pe ordinea de zi, motivare care să se regăsească în procesul verbal al şedinţei.
Vom reveni poziţia oficială a Primăriei Timişoara vizavi de raportul dat publicităţii de Asociaţia Pro Democraţia.
Citiți principiile noastre de moderare aici!