Reprezentanții Primăriei Timișoara, ai Consiliului Județean Timiș, ai Centrului de Proiecte Timișoara și ai Asociației pentru Promovarea Timișoarei s-au strâns joi într-o conferință de presă pentru a anunța primele concluzii ale anului în care municipiul a fost Capitală Europeană a Culturii.
„Dincolo de cifre putem să tragem și niște concluzii calitative. Timișoara Capitală Europeană a Culturii a fost un plin succes, un succes la care nu neapărat toți s-ar fi așteptat, nici chiar cei care au muncit în ultimii 10 ani. Nu toți au avut încredere că chiar va reuși acest oraș să se prezinte cum trebuie în fața țării și a Europei. (…) Din start, am spus că avem două ambiții mari. Prima este să redefinim cultura și arta în Timișoara, în comunitatea noastră, ca un motor al dezvoltării și ca un nou element de coagulare și implicare în comunitate. Al doilea obiectiv mare și strategic a fost să plasăm Timișoara și România pe harta Europei, nu doar în domeniul culturii”, a declarat primarul Dominic Fritz, primul care a luat cuvântul în cadrul conferinței.
Primarul a vorbit despre „peste un un milion de participanți” și „sute de mii de vizitatori”. Cifrele au fost explicate, ulterior, de Simion Giurcă, președintele Asociației pentru Promovarea Timișoarei.
Cifrele de la INS, contestate
Mai multe despre cifre a vorbit Simion Giurca, directorul Asociației pentru Promovarea Timișoarei, entitate din care fac parte și autoritățile locale, dar și reprezentanții mediului economic, în special HoReCa. Potrivit Institutul Național de Statistică, în perioada ianuarie – septembrie 2023, județul Timiș a avut doar 257.762 de turiști. Giurcă, însă, a vorbit de cu totul alte estimări.
„Am numărat și tot numărat. Am reușit să atragem la evenimente peste 1,3 milioane de vizitatori. Am dezvoltat un concept modern de economie a vizitatorilor, așa încât să te ocupi și de cetățenii orașului. Ne gândim la necesitățile oaspeților. Ăștia sunt pașii pe care o să mergem în viitor. (…) Din cei 1,3 milioane de vizitatori care au participat la diferite evenimente, de la revelion la revelionul care urmează. Peste 850.000 au fost vizitatori externi care au venit din afara Timișoarei. Numărul de înnoptări în spațiile de cazare a depășit cifra de 800.000. Trebuie spus că anul 2023 este din punct de vedere turistic încă un an atipic, iar Europa de Răsărit a avut văzut efectele crizei generate de război șieconomice din cauza creșterilor prețului la energie. Pe turismul de business, comparativ cu cel de până la pandemie, Europa de răsărit este la 70%, sigur că acest lucru ne-a afectat și pe noi, dar am reușit să schimbăm paradigma, Timișoara a devenit o destinație de leisure. Am început cu dreptul”, a declarat Giurca.
Potrivit acestuia cifrele de la INS ar fi subdimensionate, pentru că multe dintre spațiile de cazare au raportat cu întârziere sau nu au raportat deloc datele. Asociația, pe de altă parte, a putut să se ia și după taxa de turism plătită de fiecare vizitator. În orice caz, în februarie vor fi făcute publice toate cifrele, a garantat directorul asociației. Ce-i drept, și potrivit datelor INS, față de anul trecut în aceeași perioadă – când au fost 180.192 de turiști în raport – se înregistrează o creștere de 43%.
„A fost un real succes”
Au rămas la impresia că anul acesta a fost un succes și primarul Dominic Fritz și ceilalți invitați ai conferinței de presă. Fritz a dat drept exemplul numărul de organizații culturale partenere, care a crescut de la 350 la 829 de-a lungul anului, iar numărul companiilor care au investit în acest proiect a fost de 50. Acestea ar fi contribuit cu 20 de milioane de lei, atât în bani, cât și în diferite forme de plată în natură sau prin publicitate. Edilul-șef al Timișoarei a vorbit și de investiții.
„Câți bani s-au investit în această capitală? Că amintesc că programul de capitală a fost unul multianual și sunt peste 20 milioane de euro investiți de cei trei finanțatori în acești ani. Primăria Timișoara doar anul acesta a investit, prin instituțiile noastre de cultură și Centrul de Proiecte, deci bugetul nostru de cultură, fără investițiile care sunt separate, a fost de 30 de milioane euro, 145 de milioane de lei”, a mai spus Fritz.
Pe de altă parte, Alin Nica a ținut să explice cu ce diferă viziunea Consiliului Județean față de cea a Primăriei Timișoara. Pe scurt, președintele instituției din urmă a spus că a optat pentru evenimente majore.
„Ceea ce ne-am propus noi, de la Consiliul Județean, a fost să implicăm o viziune complementară celei a primăriei. Dacă primăria și-a propus să meargă pe orizontală, să cuprindă tot orașul, toate cartierele, noi ne-am propus să mergem pe verticală, să punem accent pe evenimente care promovează excelența artistică și evenimentele majore. Să aducem laolaltă foarte mulți timișoreni și timișeni și să răspândim efectele în tot județul. Am ajuns la Lugoj, am ajuns la Sânnicolau Mare, la Peștera Românești într-o incursiune inedită a muzicii clasice într-o peșteră – nu este ceva nou, dar pentru vizitatorii străini a fost o experiență unică. Când vorbim de excelență artistică, ne-am gândit să facem acele evenimente care să dea o dimensiune cu adevărat europeană acestui titlu. (…) Ar fi trebuit poate să avem și mai multe evenimente, dar cu siguranță Timișoara are oportunitatea ca de acum în anii următori să facă acest lucru. Ne-am propus să traducem limbajul inaccesibil pentru mulți, al expresiei culturale artistice, pe înțelesul publicului larg. De aceea am propus finanțarea acelor festivaluri majore”, a spus și Alin Nica.
Idei pentru viitor
Atât Fritz, cât și Nica au vorbit despre componente ale programului cultural pentru anii viitori, unele începute din 2023 și care doar vor fi duse mai departe. Primăria, de exemplu, va dori să continue să ofere anual burse creative de un milion de euro, dar și să construiască o sală propice concertelor în Piața 700. CJT își va propune să facă Timișul și Banatul capitala gastronomică europeană în 2027 și să aducă și mai multe expoziții remarcabile, precum cea a operelor lui Brâncuși, la Muzeul Național de Artă Timișoara.
Din partea Centrului de Proiecte a vorbit și Ramona Laczko-David, coordonatoarea proiectului cultural național. Aceasta a explicat că sunt în lucru trei studii cu rezultatele și cifrele finale acestui an, care vor fi prezentate anul viitor, cel mai probabil în februarie: unul despre evoluția scenei culturale, unul despre implicarea publicului în acest proiect și unul în legătură cu guvernanța programului TM 2023.
„Este un model poate mai complex în comparație cu celelalte capitale culturale europene. În punctul central, pentru noi în programul cultural a fost componenta de «power station», de creștere a capacități sectorului cultural. (…) Poate cel mai important și un lucru care nu s-a văzut a fost rolul centrului în negocierile legislative care s-au purtat pentru asigurarea unui cadru cât mai facil pentru asigurarea finanțărilor culturale în anii următori”, a spus și Ramona Laczko-David, Coordonator Proiect cultural național.
Au fost și mai multe „lessons learned (lecții învățate)” în urma experienței gestionării acestui titlu. De exemplu, a spus aceasta, operatorii culturali au învățat responsabilitatea în privința cheltuirii banului public, participând inclusiv la întâlniri internaționale. Pe de altă parte, Centrul de Proiecte a învățat ce presupune administrarea spațiilor, începând cu cinematografele.
Trimite articolul
Xvoi spuneti ca a fost succes, Robu se plange ca au fost mai putini vizitatori decat anul precedent si se plange ca a fost un esec. Pai pe cine sa mai credem acum???????????? Oricum ar trebui banata pagina de Like Timisoara pt ca e o campanie electorala a lui Robu acolo. Face abuz de putere si pune numa poze jignitoare la adresa timisorenilor. Mie mi-a dat block cand i-am zis acest lucru
-
Succesul nu este posibil în condițiile vreunei inițiative politice finanțate prin bani publici. Ambele poziții sunt inadecvate, am ajuns din lac în puț. Interesele comune ale membrilor comunității, respectiv ale timișorenilor, cele care pot avea doar motivația condițiilor nu sunt asigurate/promovate, dimpotrivă. Administrația locală și cea județeană s-au avântat în acțiuni care subminează condițiile, acestea fiind precare.
-
Robu a blocat pe toată lumea care l-a criticat, doar cei care-l preaslăvesc sunt acceptați
-
Robu va invinge doar cu campania electorala ce si-o face pe facebook. Sa adaptat timpurilor si a invatat.
În antichitate tiranii ofereau circ în spații cu această destinație. În contemporaneitate alți tirani oferă cultură în spații publice cu destinație diferită, provocând tulburări locuitorilor, aceasta constituind progresul. Asemănarea este reprezentată de finanțarea cu bani publici, destinația acestora fiind deturnată.
Multumite? Asta arata care sunt standardele acestor “lideri”. Neam de ghiocei.
domnule Nica, parca ati spus ca remediati situatia “sensurilor” de pe calea martirilor la intrare in GIroc pana in noiembrie. Scoatei doua, raman doua, fluidizati traficul…..se pare ca nu v-ati tinut de cuvant incaodata si ne lasati in bataie de joc sa ne chinuim cine stie pana cand,….poate pana in primavara ca acu iarna nu cred in stare pe cineva ca se apuca de lucru in ger. Va multumim pentru implicare!!!!!!!!!!
ne-am autoevaluat, am fost exceptionali
Cine a vrut cultura in 2023 la Timisoara, a avut. Cine a vrut clubbing in aer liber, n-a a avut.
Brâncusi6429 Brâncuși este si un asteroid
poartă numele sculptorului și fotografului român Constantin Brâncuși unul dintre cei mai influenți sculptori ai secolului al XX-lea.
Cu acest asteroid Timisoara s-a prezentat în Europa ca capitala culturala. Este un început!!
Daca au fost ??,-un un milion de participanți” și „sute de mii de vizitatori” Nu este
semnificativ Au fost doar 300 ! ! -Acesti 300 au priceput cevaaaa!“!!si asta este pricipal pt
TIMISOARA !!!!
Fritz & Comp. au dat de gard cu “Capitală culturală” cheltuind în neștire bani care puteau fi puși la dispoziția artiștilor prin celebrul Centru de Proiecte.
Ce vizite, ce vizitatori? Timișoara încă trăiește din inertie