Un document elaborat de Executiv şi care nu a fost făcut public a fost obţinut de un utilizator al forumul peundemerg.ro. El a reuşit să fotografieze paginile documentului. Iar informaţiile obţinute dovedesc faptul că propunerile lansate sunt greşite şi există posibilitatea ca banii să fie pierduţi. Cap de listă pentru tronsoanele de autostradă pentru care România ar putea să plătească din buzunarele proprii lucrările ce trebuie efectuate sunt exact cele din zona Banatului. Vizate sunt lotul doi din Timişoara – Lugoj, dar şi cele trei tronsoane din Lugoj – Deva la care constructorul s-a stabilit cu puţin timp în urmă. Din cauza întârzierilor la stabilirea constructorului, riscul ca acestea să nu fie predate beneficiarului la timp pentru a se încadra în exerciţiul financiar în care s-a efectuat alocarea banilor europeni este extrem de mare.
Memorandumul prevede şi autostrăzile considerate ca fiind de risc mare pentru a nu obţine banii necesari de la Uniunea Europeană. Astfel, pentru lotul 2 din Timişoara – Lugoj valoarea actualizată a contractului este de aproape 101 milioane de euro, iar din această sumă nu s-a plătit deocamdată niciun cent. Pe Lugoj – Deva, lot 2, valoarea contractului este de 134 de milioane de euro, iar plătiţi sunt 18,9 milioane, lotul 3 este de 138 de milioane de euro şi s-au achitat 19,5 milioane, iar pe lotul 4, din 99,9 milioane de euro s-au plătit 14 milioane de euro. Cel mai bine stă lotul 3 din Orăştie – Sibiu; aici, din 144 de miloane de euro, valoare actualizată a contractului, s-au plătit 109, 3 milioane.
Ca totul să fie „superb”, şi banii să fie obţinuţi integral, lotul 2 din Timişoara – Lugoj ar trebui să fie gata în mai 2016, lotul 2 din Lugoj – Deva în aprilie 2016, la fel şi lotul 3, iar lotul 4 în ianuarie 2016. Cel mai riscant este considerat lotul 2 din Timişoara – Lugoj, pentru acesta se apreciază de către specialiştii Guvernului că posibilitatea de atingere a acestui termen este foarte mică. Surprinzător, acest lot pare a fi cel mai uşor, datorită reliefului, iar constructorul chiar face treabă aici.
Metode alternative pentru cheltuirea banilor
Cuvintele folosite la concluziile lansate de Ministerul Fondurilor Europene sunt extrem de dure: „evaluare nerealistă”, “riscuri sub-evaluate”, “proiecte nefezabile economic” sau “investiţii care exced alocarea financiară europeană”. Guvernul vrea să rezolve problema absorbţiei banilor europeni prin lasarea a o grămadă de studii de specialitate, subîmpărţirea tronsoanelor de autostradă în bucăţi mai mici, chiar şi realizarea autostrăzii Câmpia Turzii şi Târgu Mureş, de 53 de kilometri într-un an!
Pentru autostrăzile cuprinse în tabelele care vor fi construite rapid, pentru a se utiliza banii, sunt prevăzute alocări mai mari chiar decât sumele oferite de Uniunea Europeană. Bugetul alocat de Uniunea Europeană României pentru actualul exerciţiu financiar, 2007-2013, cu extindere până în 2015, este de 1,99 miliarde de euro. România nu a atras până la finalul lui 2013 decât 708 milioane de euro, adică puţin peste o treime.
Guvernul vrea să îngraşe porcul în ajun şi să lanseze tot felul de licitaţii şi lucrări, special pentru a putea folosi banii neutilizaţi. O măsură „şmecheră” este împărţirea tronsoanelor deja… împărţite, pe bucăţele şi mai mici, special pentru a putea termina cât mai mulţi kilometri atunci când UE închide robinetul cu bani şi trage linia. De asemenea, se doreşte lansarea de tot felul de studii de fezabilitate pentru drumuri în toată ţara, o modalitate bună de a cheltui pe hârtii ce ne dau europenii.
Ministrul Fondurilor Europene critică aspru toate aceste propuneri şi spune că există şi soluţii chiar realiste pentru a rezolva această situaţie neplăcută. Cei de la minister avertizează asupra evaluării nerealiste a riscurilor şi spun că, de fapt, una dintre principalele cauze este lipsa proiectelor şi perioada redusă de punere în aplicare a acestora. Sub risc de a pierde banii sunt atât lucrările ce nu au fost alocate deja, la care termenele sunt oricum depăşite, dar şi proiectele aflate în derulare şi care nu vor fi terminate la timp
„Lansarea simultană a unor contracte de autostrăzi în valoare de 5 miliarde de euro prezintă în sine riscuri bugetare mari, în cazul refuzului CE de a finanţa una sau mai multe dintre acele secţiuni”. În plus, suma totală propusă depăşeşte alocarea bugetară europeană.
Citiți principiile noastre de moderare aici!