De pe 7 august – când s-au comemorat 102 ani de la trecerea în neființă a țăranului care nu înțelegea de ce românii trebuie să trăiască despărțiți de granița din mijlocul țării și ducea, clandestin, cărți românești în Transilvania aflată sub stăpânire austro-ungară – a străbătut 400 de kilometri până la Timișoara. În jur de 80 au fost un ocol absolut necesar, explică suceveanul, pentru un pumn de pământ de la Sarmisegetuza pe care să-l presare lângă Columna lui Traian. Poartă cu el, în desagă, o cămașă urzită în 1911, anul morții lui Badea Cârțan. O îmbracă numai când nu este în drum, pentru că nu se cuvine să uzeze o adevărată operă de artă populară. Dar și straiele pe care le poartă în călătorie sunt tot tradiționale, așa că este oprit mereu de curioși. Fapt premeditat, pentru că așa le poate explica tuturor cine a fost românul care s-a dus pe jos până la „maica Roma”.
Roman? E în partea cealaltă!
Pentru că e obișnuit să facă mii de kilometri pe jos, fiind momentan în pauza unui tur al capitalelor lumii pe care îl va continua după reeditarea călătoriei lui Badea Cârțan, spune că dispune de o șansă pe care nu toți o au: de a-l promova convingător pe unul dintre cei mai mari, dar prea puțin cunoscut, patrioți români.
„Am ținut neapărat să merg în costum popular ca să mă oprească lumea, să le zic despre Badea Cârțan. Cu forța nu puteam să le spun. Cei în vârstă mai știu cine a fost, tinerii nu prea. Când mă opresc pentru că mă roagă să fac o poză cu ei, mulți îmi spun că n-au mai văzut așa costum și mă întreabă <<Unde mergeți?>>. La Roma! <<La Roman? E în partea cealaltă!>> (râde – n.r.). Pentru cei care mă opresc am învățat tot ce am putut despre Badea Cârțan, toate lucrurile minunate pe care le-a făcut, ca să le pot povesti”, explică Mirel Magop. Nu ignoră pe nimeni, nici măcar pe cei care cred că este un om care n-a mai avut bani de pantofi sau că își bate joc de ei când le spune că merge pe jos la Roma.
Cu laptopul în desagă
Pentru drumul spre cetatea eternă, suceveanul a luat la el patru perechi de opinci, două rânduri de straie populare și un cojoc de oaie cu care se învelește noaptea, renunțând, pe timp de vară, la cort.
„Noaptea huzuresc în el, apoi ziua îmi vine să-l arunc. Dar vine din nou noaptea și mă bucur că nu am făcut-o”, se amuză Mirel Magop. Spune că lui Badea Cârțan i-a venit mai ușor să meargă până în Italia în opinci, pentru că era învățat cu ele. „A trebui să îmi recalculez mersul. Fac pași mărunți și este mult mai greu decât cu încălțările din zilele noastre, pentru că simți fiecare pietricică, nefiind protejat de doi centimetri de talpă. Nu pot merge pe iarbă, pentru că m-ar încetini foarte mult, așa că marginea străzii este traseul ideal. Din păcate, mașinile nu prea încetinesc atunci când trec pe lângă mine și mă umplu de praf. Sunt sensibil și la mașinile care mă stropesc din cap până în picioare”, râde suceveanul. Pentru că este îmbrăcat în alb, este mai grijuliu cu locurile unde se așează și nici nu se mai poate întinde pe iarbă.
Cum lucrurile s-au mai schimbat din 1896, când Badea Cârțan ajungea la Roma, și până astăzi, în desagă se găsește și un laptop cu internet wireless. Când se oprește, după ce parcurge în fiecare zi minimum cei 25 de kilometri programați în așa fel încât să sosească în capitala Italiei de 1 Decembrie, își updatează pagina de pe cea mai celebră rețea socială. Tot acolo (www.facebook.com/Ciobanasul), și-a trecut și conturile unde lumea poate dona bani pentru a-i sprijini călătoria. După o rețetă folosită de globetrotteri, Mirel Magop „vinde” porțiuni din traseul său și le denumește cum doresc cei care îl ajută să-și ducă la îndeplinire visul. Pentru că, după ce va păși încet prin Ungaria, Austria, Elveția și Italia, va pune în cui opincile și pălăria și va încerca să meargă în toate capitalele lumii.
Călătoria, începută la 41 de ani când nu ieșise niciodată din țară, dar după ce a fusese pe jos în toate orașele României, l-a purtat deja prin peste 30 de state. Când nu merge la pas, face autostopul. Spune că următoarea destinație unde vrea să ajungă cu tricolorul în spate este America de Sud, între două fumuri pe care le trage dintr-o țigaretă electronică. „Am reușit să trec la țigara asta electronică. Aveam o problemă. Cu banii, că dădeam prea mult pe țigări. M-a mai întrebat lumea cum se împacă fumatul cu ceea ce fac și le-am zis că eu merg, nu alerg”, a râs Mirel Magop.
Filozofia lui este simplă și eficientă. „Vreau să merg în toate țările. Vreau! Dacă nu voi putea, mai bine să-mi pară rău că nu am reușit, nu că nu am încercat”, a spus suceveanul.
Înapoi la drum
Pentru că în Timișoara s-a oprit preț de două zile, globetrotterul a mers în piața care a primit numele patriotului român, unde le-a povestit trecătorilor despre badea din Cârțișoara. La fel ca luptătorul pentru independența românilor, s-a folosit de arma preferată a acestuia și a împărțit cărți. Vineri dimineață, Mirel Magop își va încălța din nou opincile și va pleca spre Roma.
Cât călătorește, le va spune cine a fost înaintașul său tuturor celor care îl opresc. „Merg cu spatele drept, mândru. Când mergi drept, mergi mai bine și vezi tot ce ai în jurul tău, nu doar pietricelele de pe drum”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!