„Proiectele cu bani europeni sunt la îndemâna şi decizia românilor şi ei trebuie să fie mândri şi responsabili de ele”, a spus, marţi, la Bruxelles, Aura Răduca, expert al Comisiei Europene pentru România. Între cele 100 de seminarii şi ateliere organizate de Comitetul Regiunilor sub genericul Zilele Porţilor Deschise, cele câteva mii de experţi, specialişti, politiceni şi alţi invitaţi au avut ocazia să afle modul în care politica regională a Uniunii Europene îşi îndeplineşte obiectivele şi care sunt acestea în anii care vin. În toate discuţiile, România e bine ancorată, indiferent că este vorba despre fonduri blocate sau proiecte precum podul de la Vidin, obictiv în lucru, în cadrul Stategiei Dunării.
„ În vederea realizării cadrului financiar 2014-2020, s-a cerut fiecărei ţări, inclusiv României, o hârtie de poziţie, pentru a şti ce se doreşte. Îmbunătăţirea condiţiilor de infrastructură, străzi mai bune, reducerea sărăciei, oameni mai calificaţi, dezvoltarea cercetării, protecţia mediului înconjurător. Acestea sunt, în parte, dezideratele Europei 2020. Iar fiecare ţară trebuie să se concentreze pe priorităţile ei. Şi România trebuie să dezvolte o strategie care să i se potrivească ei. Vorbim de strategii pe termen lung, care trebuie să meargă înainte, indiferent de guvern. Un exemplu ar fi strategia pe transport sau transport master planul. Cred că va fi gata undeva la mijlocul anului 2013, iar proiectele viitoare trebuie să se potrivească pe acest master plan. Legat de fondurile europene, am cerut României să rezolve problema conflictului de interese, care e legată de fraudă. În România vorbim de cinci fonduri”, a spus, marţi, şi Anton Schrag, expert al Comisiei Europene pentru România.
Cea de-a zecea ediţie a Zilelor porţilor deschise de la Bruxelles – cel mai important eveniment anual din domeniul politicii regionale şi urbane – are loc într-un moment critic, au subliniat oficialii. Discuţiile privind bugetul UE intră în etapa finală şi decisivă şi sunt propuse reforme importante privind modul de funcţionare a fondurilor structurale. Reprezentanţi regionali din întreaga Europă au, în aceste zile, ocazia de a susţine necesitatea unei politici regionale puternice, cu un buget pe măsură. „Am spus-o în urmă cu vreo doi ani şi atunci nimeni nu m-a ascultat: în criză e nevoie de mai multe investiţii şi nu de tăierea fondurilor”, a subliniat, în mai multe rânduri la Zilele Porţilor Deschise, Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională. Accentul se pune pe priorităţile-cheie pentru următoarea perioadă de finanţare 2014-2020, iar România şi regiunile ei trebuie să ştie exact ce vor, ce pot şi apoi să ceară bani. Între abiectivele Europa 202 se numără creşterea economică inteligentă şi ecologică pentru toţi, promovarea inovării, cercetării şi dezvoltării, sprijinirea IMM-urilor şi dezvoltarea cooperării teritoriale.
Herman Van Rompuy, preşedintele Consiliului European, José Manuel Barroso, preşedintele Comisiei Europene şi Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, au fost invitaţi să inaugureze deschiderea celor patru zile de dezbateri şi discuţii în cadrul Zilelor Porţilor Deschise. Johannes Hahn, Comisarul pentru politica regională şi Ramón Luis VALCÁRCEL, preşedintele Comitetului Regiunilor, au găzduit evenimentul şi au participat la o dezbatere de nivel înalt privind rolul central al politicii de coeziune a UE în ceea ce priveşte investiţiile în redresarea economică a Europei şi realizarea obiectivelor Strategiei Europa 2020. „Partenerii noştri regionali au ocazia să se facă auziţi în această perioadă decisivă. Avem la dispoziţia noastră un instrument ideal pentru a face faţă crizei şi ne angajăm să sprijinim fiecare regiune a Uniunii Europene în acest sens. Însă avem nevoie de un buget realist, care să permită fondurilor UE să contribuie, în continuare, la creşterea economică şi mai ales la crearea de locuri de muncă – şi la menţinerea speranţei”, a spus comisarul Johannes Hahn, iar Ramon Luis Valcárcel, preşedintele Comitetului Regiunilor, a adăugat: „Nu există ieşire din criză, nici redresare economică, fără o politică de coeziune puternică, concepută pentru toate regiunile din UE. Într-o etapă atât de dificilă a negocierilor privind bugetul UE, Zilele porților deschise contribuie la clarificarea acestui aspect prin prezentarea unor exemple concrete privind modul în care regiunile şi oraşele susţin creşterea durabilă prin intermediul fondurilor structurale”.
Dezvoltarea locală aparţine comunităţii
Din punctul de vedere al Comitetului Regiunilor, contribuţia autorităţilor locale şi regionale la implementarea Strategiei Europa 2020 este esenţială. „Uşurinţa cu care dialogăm zilnic cu cetăţenii din oraşele şi regiunile noastre rămâne o valoare adăugată unică, care ar urma să crească pe măsură ce alegerile europene din 2014 se apropie. În acest sens, s-ar impune crearea unor instrumente de proximitate, îndeosebi în cursul Anului european al cetăţenilor, 2013, pentru a „facilita înţelegerea Europei”, şi încurajarea unor dezbateri cetăţeneşti pe tema Europei, care să se desfăşoare la sediile primăriilor sau în cadrul comunităţilor, în perspectiva alegerilor europene, cu participarea în special a mass-media regionale”, a subliniat comisarul Johannes Hahn. “Politica regională a UE reprezintă o investiţie în regiuni, profitabilă pentru fiecare dintre noi”.
Regiunile si autoritatile locale din Europa dispun de o institutie europeana proprie, si anume Comitetul Regiunilor. Viitoarea politică regională va trebui să vizeze în continuare toate regiunile. Această abordare ne determină să afirmăm că este vorba despre o investiţie în regiuni, profitabilă pentru fiecare dintre noi. Este de la sine înţeles că trebuie efectuate anumite ajustări. Trebuie determinat modul în care vor fi tratate regiunile aflate în tranziţie. Comitetul va continua să urmărească îndeaproape procesul politic şi instituţional care va conduce la stabilirea de către Uniunea Europeană a instrumentelor sale financiare pentru viitorul cadrul multianual 2014-2020”, a mai spus comisarul Johannes Hahn. Cei trei au cerut statelor membre să adopte politica regională ca o prioritate de top a viitorului buget EU.
De asemenea, oficialul european a subliniat ca România trebuie să trimită în această săptămână la Bruxelles un răspuns referitor la măsurile luate în vederea deblocării Axei 2 din Programul Operaţional Regional, iar Comisia Europeană va analiza şi va decide în acest sens la mijlocul lui decembrie. “Putem ridica suspendarea sau o putem prelungi. Eu aş dori să o ridicăm”, a spus comisarul Johannes Hahn.
Totodată, el a arătat că până la sfârşitul lui octombrie trebuie încheiată de către Guvernul român finalizarea modificărilor la mecanismul achiziţiilor publice astfel încât să poată fi reluate de către Bruxelles decontarea facturilor pentru proiectele în care există proceduri de achiziţii publice, în condiţiile în care trimiterea acestora spre rambursare a fost suspendată de autorităţile române în vară, în ideea ca să nu fie pierduţi bani în urma corecţiilor făcute de către Comisia Europeană.
Delegaţia României la CoR are un nou preşedinte
Delegaţia ţării noastre va fi reprezentată, de miercuri, de Ion Prioteasa, preşedintele consiliului judeţean Dolj, din vestul ţării existând un singur nume, cel al lui Petru Nicolae Ioţcu, preşedintele consiliului judeţean Arad, aflat pe lista memebrilor supleanţi. Preşedintele consiliului judeţean Dolj, Ion Prioteasa, a fost ales preşedinte al delegaţiei naţionale a României la Comitetul regiunilor şi membru al Biroului CoR. Votul deschis a avut loc în cadrul reuniunii delegaţiei, cu ocazia Sesiunii Plenare a CoR din perioada 8-10 octombrie. “Le mulţumesc colegilor mei pentru votul de încredere şi sper ca delegaţia noastră să joace un rol şi mai activ pe viitor astfel încât vocea autorităţilor locale din România să se facă mai bine auzită în dezbaterile pe politicile UE din Adunarea regiunilor şi oraşelor. Avem nevoie de o reprezentare cât mai bună la Bruxelles pentru a face cunoscută situaţia reală din teritoriu astfel încât autorităţile locale să beneficieze de oportunităţile oferite de politica regională a UE şi să creştem absorbţia fondurilor europene. Sunt convins că împreună, noi, membrii CoR, vom putea comunica mai eficient politicile UE cetăţenilor români, iar opiniile noastre vor reflecta întocmai voinţa cetăţenilor. Alături de ceilalţi membri ai Comitetului, din cele 27 de state europene, 344 în total, vom găsi soluţii la problemele specifice cu care se confruntă autorităţile locale şi judeţene din România”, a declarat noul preşedinte al delegaţiei, Ion Prioteasa.
Primarul municipiului Bacău, Romeo Stavarache, a fost numit vicepreşedinte în cadrul Biroului CoR. “Activitatea mea în Comitetul regiunilor va fi şi mai intensă în cursul mandatului CoR din următorii doi ani şi jumătate. Vreau să avem o colaborare mai strânsă cu reprezentanţii Guvernului României şi membrii români din Parlamentul European. Trebuie să ne asigurăm că autorităţile locale vor fi parteneri reali în procesul de realizare a acordului de parteneriat între Comisia europeană şi Guvernul României.” De asemenea, mandatele celor zece noi membri desemnaţi de cele patru asociaţii naţionale ale autorităţilor locale: UNCJR, AMR, AOR şi ACoR au fost validate de Consiliul european de miniştri pe 4 octombrie. Astfel, delegaţia României are în prezent 30 de aleşi locali, 15 titulari şi 15 supleanţi.
Noii membri sunt: Cristian Mihai Adomniţei, preşedintele consiliului judeţean Iaşi (PNL), Dragoş Adrian Benea, preşedintele consiliului judeţean Bacău (PSD), Csaba Borboly, preşedintele consiliului judeţean Harghita (UDMR), Ovidiu Brăiloiu, primarul oraşului Eforie (PSD), Mariana Gâju, primarul comunei Cumpǎna (PSD), Emilian Oprea, primarul oraşului Chitila (PNL).
Lista noilor supleanţi: Andrei Ioan Chiliman, primarul sectorului 1, Bucureşti (PNL), Petru Nicolae Ioţcu, preşedintele consiliului judeţean Arad (PDL), Marian Petrache, preşedintele consiliului judeţean Ilfov (PNL), Silviu Ponoran, primarul oraşului Zlatna (PDL)
Comitetul Regiunilor
Comitetul Regiunilor este Adunarea Uniunii Europene a reprezentanţilor locali şi regionali. Misiunea celor 344 de membri din toate cele 27 de state membre ale UE este de a implica autorităţile locale şi regionale şi comunităţile pe care acestea le reprezintă în procesul decizional al UE şi de le informa cu privire la politicile UE. Comisia Europeană, Parlamentul European şi Consiliul au obligaţia de a consulta Comitetul în domeniile politice care privesc regiunile şi oraşele. Comitetul se poate adresa Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, dacă drepturile sale nu sunt respectate sau dacă este de părere că o lege a UE încalcă principiul subsidiarităţii sau nu respectă competenţele regionale sau locale. În conformitate cu articolul 300 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, membrii Comitetului, precum şi membrii supleanţi reprezintă colectivităţile regionale şi locale. Aceştia sunt fie titularii unui mandat electoral în cadrul unei autorităţi regionale sau locale, fie răspund din punct de vedere politic în faţa unei adunări alese. Modificările în cadrul delegaţiei României au survenit după alegerile locale din iunie 2012. Următoarea reuniune a membrilor delegaţiei naţionale va avea loc cu ocazia ultimei Sesiuni Plenare a Comitetului Regiunilor de anul acesta, 28-30 noiembrie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!