O zi. Atât a durat să se vândă aproape toate locurile la spectacolul extraordinar de sâmbătă, 31 decembrie 2011, cu opereta lui Johann Strauss, la Opera Naţională Română din Timişoara.
În fiecare an, circa 800 de oameni aleg să-şi înceapă Revelionul la Opera din Timişoara, întâmpinaţi fiind, cu gentileţe şi cu o cupă de şampanie, chiar de directorul instituţiei, maestrul Corneliu Murgu. Spectacolul extraordinar din ultima zi a anului se joacă întotdeauna cu sala arhiplină, însă în acest an s-a înregistrat un timp-record de vânzare a biletelor. Întârziaţii mai prind doar, dacă au noroc, câte un loc la margine de rând sau “la cucurigu”.
“Nu mai am bilete pentru Liliacul de Revelion decât sus, la balcon 2, şi ici-colo, câte un loc rămas la margine de rând sau prin avanlojă. Dar în stal sau în loje s-au vândut toate, din prima zi. E mereu bătălie (la figurat, desigur) pentru biletele de Revelion, dar ca anul acesta parcă nicicând n-a fost”, a relatat responsabila Agenţiei de bilete a Operei. Cele mai scumpe locuri au fost cele în Loja oficială: 100 de lei. Pentru un bilet în stal, timişorenii iubitori de operetă au plătit, în funcţie de loc, 60 sau 70 de lei, iar pentru un loc în lojă au dat tot 70 de lei. Biletele la balcon costă 35 de lei.
Spectacolul va începe la ora 18 şi îl va avea la pupitrul dirijoral pe maestrul Peter Oschanitzky. Spectacolului Operei Naţionale Române din Timişoara este regizat de italianul Mario de Carlo. Distribuţia serii de Revelion îi cuprinde pe Cristian Rudic (Eisenstein), Mihaela Marcu (Rosalinda), Octavian Vlaicu (Frank), Gabriella Varvari (Orlovski), Cristian Bălăşescu (Alfred), Dan Patacă (Dr. Falke), Mircea Dan Petcu (Dr. Blind), Narcisa Brumar (Adela), Suzana Vrânceanu (Ida), Dan Spanache (Frosch) şi Cătălin Vinars (Ivan).
Pentru unii un ritual tabu de fiecare an, pentru alţii o experienţă nouă, incitantă, “Liliacul” de Revelion este şi “scena” etalării celor mai extravagante şi sofisticate ţinute vestimentare. “Spectacolul” sălii şi al foaierului “ornat” cu piramide din cupe cu şampanie îl concurează adesea, în culoare, pe cel de pe scenă. De la rochiile cu crinolină până la minijupele provocatoare, totul se etalează, cu aplomb, în seara dintre ani, la Operă. Creaţii ale unor designeri celebri, giuvaeruri de brand, decolteuri adânci, parfumuri scumpe şi mănuşi lungi de mătase fac parte din arsenalul segmentului feminin, în vreme ce barometrul eleganţei masculine e dat, din vremea lui Strauss, de frac, vestă şi papion alb, cămaşă cu plastron scrobit şi, mai ales, de jobenul clac (dotat cu arcuri care permit strângerea lui sub braţ, inventat pe vremea când bărbaţii se temeau să nu li se confunde “ţilindrul” cu un altul la garderobă), mănuşile de castor şi ghetele de sevro. Iar dacă încălţările de box, cu talpă groasă, ţinte şi blachiuri, sunt cu totul neavenite, jeansi “de firmă” tot se mai văd la “defilare”. La balul prinţului Orlovski însă, tuturor le e şampania domnitor…
Citiți principiile noastre de moderare aici!