Salonul Internaţional al Cercetării, Inovării şi Inventicii – Pro Invent, desfăşurat la Cluj, a însemnat obţinerea unei noi serii de premii pentru Universitatea de Ştiinţe Agricole a Banatului. Nu este primul eveniment de profil la care diferite produse, deocamdată doar de laborator, dar deja folosite în practică, sunt premiate.
Probabil că destul de puţini români s-ar fi gândit că din porumb se pot realiza creme care să trateze diferite boli ale pielii, chiar şi afecţiunile canceroase benigne sau maligne. Un colectiv din universitatea timişoreană, condus de Delia Dumbravă, a reuşit realizarea unui unguent farmaceutic pe bază de extract carotenoidic din Zea Mais, porumb mai pe înţelesul tuturor, care este folosit în tratarea diferitor afecţiuni ale pielii.
“În momentul în care am scris lucrarea de diplomă, în urmă cu zece ani, am decis să realizez acest unguent. Este cunoscută de ani buni proprietatea cataplasmelor realizate din mălai şi folosite de bunicii noştri la ţară. Se ştie că are proprietăţi de închidere a diferitor răni ale pielii. A urmat o perioadă lungă de cercetare, ulterior o etapă necesară pentru brevetarea acestui unguent, iar în acest moment unguentul este brevetat şi folosit la diferite tratamente. Pe bază de voluntariat am testat aceste unguente pe pacienţii de la Clinica de Dermatologie. S-a observat că a ajutat inclusiv la tratarea unor cazuri grave, de cancer al pielii. Ca urmare a succesului obţinut a fost decisă continuarea studiului şi în cadrul unităţii de specialitate în domeniul oncologic”, ne-a declarat Delia Dumbravă. De asemenea, un alt unguent a fost realizat pe baza extractului de cătină.
Tot în cadrul USAMVB au fost obţinute, în urma unui alt proces de cercetare o serie de produse alimentare speciale, destinate celor care au intoleranţă la gluten sau pentru diabetici. Este vorba de produse cu conţinut scăzut ale acestor substanţe. Sunt zece produse care se adresează atât persoanelor care nu pot consuma clasicele oferte din magazine, dar şi sportivilor cu necesităţi nutritive speciale. Iar dacă tot vine Paştele, să spunem că pe lista acestor bunătăţi sunt chiar şi cozonaci, cel mai interesant fiind cel gătit cu fructe de cătină. De asemenea, sunt realizaţi biscuţi cu conţinut glucidic scăzut sau paste făinoase speciale. Mai mult, pentru copii a fost realizat un premix nutritiv cu extract de linte şi cătină, un premix cu un conţinut foarte bun de fier. Produsele au fost deja testate cu succes la clinica de pediatrie din Timişoara, rezultatele benefice fiind vizibile deja, am aflat de la Ersilia Alexa, profesor în cadrul universităţii.
Tot în domeniul oncologic a fost realizată o pulbere şi capuse cu efecte în domeniul cancerului, pe baza extractului de castravete amar şi din diferite ciuperci medicinale.
“Este un produs realizat pe bază de extract de castraveţi amari, cu aplicabilitate în tratarea cancerului. Realizarea acestui produs farmaceutic este dificilă, realizarea extractului se face în laborator. Planta o obţinem pe lotul experimental din cadrul universităţii, toată vara lucrez în seră la cultivarea şi recoltarea acestei plante”, am aflat de la Dorica Botău, profesor universitar şi conducătorul grupului care a realizat medicamentul.
Tot la capitolul medicamentos, de această dată în domeniul veterinar, Gheorghe Dărăbuş, prorector, a anunţat realizarea unui unguent antimicotic pe bază de … usturoi. Acesta a fost deja folosit în cadrul clinicii veterinare a universităţii, la câini şi pisici, iar efectele adverse constatate la produsele clasice, chimice, nu apar.
Aplicarea în practică, destul de dificilă
Deşi universitatea stă pe un munte de aur folosirea acestor brevete şi utilizarea lor în practică se dovedeşte extrem de dificilă. Există mai multe variante de utilizare. În primul rând ,se doreşte realizarea unor linii de microproducţie. Dacă în ceea ce priveşte produsele dietetice nu ar fi o problemă prea mare, în ceea ce priveşte unguentele soluţia industrializării este destul de dificilă.
Paul Pârşan, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului, este conştient de această situaţie. “Noi am fost contactaţi de diferiţi producători în domeniu pentru folosirea acestor brevete. Este dificil de lucrat, în momentul în care brevetele sunt cedate ei au proprietatea asupra lor. Totuşi, trebuie să ne gândim la utilizarea cât mai eficientă a rezultatelor acestor cercetări. Ne gândim să angajăm oameni de specialitate care să se gândească la fructificarea la maxim a produselor realizate deocamdată în regim de laborator. În final, acestea vor aduce venituri şi pentru instituţie”, a declarat Pârşan.
O problemă legată de folosirea acestor patente este că în momentul în care ele sunt puse în practică pe piaţă apar tot felul de copii, care nu au aceeaşi compoziţie şi la care efectele terapeutice sunt mult diminuate, dacă nu chiar inexistente. Moment în care percepţia generală a publicului este că acest tip de produse nu este viabil. Chiar dacă nu este vorba de acelaşi produs. Din păcate, nici legislaţia nu este una prea bine pusă la punct în domeniul brevetării, iar “copiile” pot apărea extrem de uşor pe piaţă. Desigur, la preţuri mult mai mici. Și se ştie că românii se uită destul de mult la preţ atunci când fac o achiziţie…
Citiți principiile noastre de moderare aici!