Joi, 22 februarie, consilierii locali din Timișoara au fost chemați să voteze bugetul local pe anul 2024. Între versiunea prezentată de primărie în urmă cu o săptămână și cea adusă în fața consilierilor locali au apărut mici modificări după dezbaterea publică, au mai apărut și câteva amendamente, dar vorbim, în general, doar de sume care au plecat dintr-o parte și au ajuns în alta, în cadrul secțiunii de dezvoltare.

Amendamentele

De exemplu, viceprimarul Ruben Lațcău a venit cu 10 amendamente. Prin acestea, au fost mărite fondurile alocate, de exemplu, proiectelor de la Liceul Teoretic „Jean Louis Calderon”, Cinema Studio, Liceul „Grigore Moisil”, Școala Gimnazială nr. 24 și Liceul „Ion Vidu”, dar și celor pentru modernizarea iluminatului public, pentru stații electrice de încărcare sau celui de modernizare din zona Remus Răduleț. În afară de faptul că a fost reproșat că s-au luat bani de la proiectul Pasajului Solventul, consilierii locali nu au avut nimic de comentat.

Celălalt viceprimar, liberalul Cosmin Tabără, a venit la rândul său cu amendamente trecute cu unanimitate. Acesta a propus mai mulți bani pentru sport, fiind vizate studii pentru bazele de pe străzile Ion Rațiu și Simion Mangiuca, pentru stadionul de rugby de pe strada Pictor Theodor Aman, pentru CS Bega și o bază de antrenamente anexată Sălii Polivalente „Constantin Jude”.

Și ceilalți consilieri locali au avut, la rândul lor, câteva cerințe. Cu emoții, după ce a trebuit votat de două ori, a fost aprobat și amendamentului liberalului Simion Moșiu. Acesta s-a plâns că, deși de patru ani a tot făcut amendamente pentru investiții în Ceasul Floral, acolo nu s-a intervenit deloc și a fost nevoie de o inițiativă a clubului Lions Diamond pentru achiziționarea mecanismului. Aprobată a fost și propunerea colegului său de partid, Lorenzo Barabas, de dotare a școlilor cu recipiente pentru colectare selectivă.

Respins, nu fără discuții, a fost un singur amendament: cel al „ex-useristului” Andrei Meșter, care a dorit o linie bugetară pentru realizarea heliportului de pe acoperișul noii clădiri a Spitalului de Copii „Louis Țurcanu”. Documentația urmează să fie finalizată de abia în următoarele luni și deja există deja o finanțare de 500.000 de lei, din bugetul național, pentru execuție. Meșter a propus o alocare și din bugetul local, de 4,5 milioane de lei, cu bani luați din alocările pentru alte proiecte aflate în diverse stadii. I-a dat replică Lațcău, care a spus că proiectele de unde vrea Meșter să ia bani deja au contracte semnate, ceea ce ar putea aduce procese în instanță. În plus, ar fi puțin probabil ca execuția heliportului să înceapă până în iulie, când poate fi făcută prima rectificare bugetară.

Pe de altă parte, au mai fost readuse în discuție și alte două subiecte de la dezbaterea de luni: strada Constructorilor, pentru care Țoancă ar fi vrut o alocare de 1,2 milioane de lei pe partea de investiții, și Școala Gimnazială nr. 27, pentru a cărei extindere a insistat Daniela Mariș. Pentru prima, au fost deja date ordine pentru realizarea unui trotuar din bugetul de reparații și a fost cuprinsă și o sumă de 50.000 de lei pe partea de investiții, mai exact pentru studiile necesare demarării acesteia. Astfel, Țoancă a renunțat la a mai face amendament. Nu a mai făcut amendament nici Daniela Mariș, pentru că deja fusese inclusă o linie bugetară pentru școala din zona Dâmbovița între momentul dezbaterii și cel al plenului.

Despre impozite și proiecte europene

Fostul viceprimar PNL Dan Diaconu și-a lăsat colegii să facă amendamente și s-a concentrat pe critici. Acestea s-au învârtit în jurul a două subiecte: impozite și lucrări pe fonduri europene. În cazul primului, a vorbit despre dările locale, „cele mai mari din țară” și cotele din impozitele pe venit.

„M-aș întoarce la dezbaterea despre impozite și taxe. Aveam o intervenție prin care vă spuneam că va crește semnificativ în acest an bugetul din cotele de impozit pe venit. A crescut cu 125 de milioane de lei, 22%. Cresc pentru că s-a introdus impozitul pe munca inginerilor IT, măsură cu care nu sunt de acord, dar care aduce un plus. În aceste condiții, nu se mai justifică să rămânem orașul cu cele mai mari taxe și impozite”, a spus Diaconu.

Ceva mai târziu a venit și replica primarului Dominic Fritz.

„În Cluj, previziunea de la ANAF este cu 36 de milioane de euro mai puțin decât execuția de anul trecut. (…) Timișoara este singurul oraș care are o creștere. Este un lucru care putea să ne bucure, dar vine că guvernul care nu a putut permite ca bugetele primarilor din țară să scadă în an electoral, și a mai făcut o rectificare. Au dat două treimi din această pierdere din fondul de rezervă. Clujul a primit două treimi din 36 de milioane (de euro – n.r.) cash din fondul de rezervă. Timișoara are o previziune de creștere, deci nu am primit nicio compensație. Problema este că nu știm dacă vom fi bogați, este doar o previziune, s-ar putea să ne trezim când ne vin cotele că a fost o estimare prea optimistă”, a răspuns primarul.

Celălalt subiect abordat de Diaconu a fost acela al proiectelor pe fonduri europene nefinalizate până la termenul limită al exercițiului financiar 2014 – 2020, 31 decembrie 2023.

„Pe de altă parte, sunt câteva lucruri care trebuie evidențiate. Lista de proiecte cu fonduri nerambursabile: iată că astăzi de întâlnim cu realitatea și 240 de milioane sunt fonduri neeligibile, mare parte se întâmplă din cauza imposibilității de a finaliza la timp proiecte, se pierd. Pe lângă aceasta, mai avem 66 de milioane lei din credite tot pentru acoperea cheltuielilor neeligibile din această categorie. 300 milioane care puteau fi evitate dacă lucram corect pe aceste proiecte!”, mai spusese fostul viceprimar liberal.

Au mai fost câteva schimburi de replici între Fritz și Diaconu, în care s-au implicat pe alocuri și social-democratul Radu Țoancă, dar pe această critică nu a venit un răspuns concret din partea primarului. În orice caz, alte critici au vizat proiectele cu „câte 1.000 de lei” din buget care „sunt trecute pentru a avea o listă cu care să ne lăudăm”, venite tot din partea lui Diaconu, sau faptul că, per total, bugetul pare „futurist”, după cum a spus Andrei Meșter.

Bugetul, pe scurt

Vă amintim, primăria a prezentat bugetul încă de la publicarea proiectului, în urmă cu o săptămână. Acum, în urma votului, a venit un nou comunicat de presă din partea instituției. Pe scurt, reprezentanții primăriei amintesc, pe secțiunea de funcționare (1,23 miliarde – 49%) de creșterea de fonduri pentru „reparații trotuare, amenajarea de locuri de parcare, plantarea și întreținerea spațiilor verzi din cartiere și pentru o mai bună funcționare a iluminatului public”. La fel, și de subvențiile de 300 de milioane de lei, prevăzute sub o formă sau alta, pentru Colterm și STPT.

Pe partea de dezvoltare (1,28 miliarde de lei – 51%), sunt amintite câteva „investiții noi în învățământ” – creșa din zona Bucovina, Școala Gimnazială nr.1 din Fabric, școala gimnazială arondată Liceului Calderon, Liceul „Ana Aslan”, Colegiul „Henri Coandă”, Liceul Alimentar, campusul dual – și altele care „continuă” – cele de la liceele Waldorf, Ungureanu și Lenau.

Se menționează și Arena „Eroii Timișoarei”, bulevardul Stan Vidrighin, pasajele Solventul și Polonă-Slavici, pasarelele Gelu și Îndrăgostiților, un nou Spital Municipal, Clinica de Balneologie, Clinica ORL, corpul B al Spitalului de Copii sau cinematografele Studio și Dacia. Se mai spune că pentru modernizarea transportului public sunt prevăzute 421 de milioane de lei, „atât pentru achiziția de mijloace de transport nepoluante, cât și pentru modernizarea liniilor de tramvai”, dar sunt amintite și „zonele cheie” care vor beneficia de proiecte majore de regenerare urbană: piețele Traian, Mocioni și Victoriei.

Despre cele mai importante ne-a vorbit, în interviul acordat pentru Tion, și primarul Dominic Fritz. În orice caz, lista completă a investițiilor poate fi consultată pe platforma primăriei, AICI. Sau, mai stufos, în anexele proiectului de hotărâre votat joi, AICI.