Pe de-o parte, pentru dezvoltare au fost anunțate atât alocări pentru continuarea unor proiecte importante, cât și pentru derularea unora noi. În prima categorie găsim și mai multe proiecte întârziate – Pasajul Solventul, Clinica de Balneologie și Campusul Lenau, printre altele –, iar în cea de-a doua avem proiecte ale căror începuturi mai fuseseră anticipate anterior – de exemplu regenerarea Pieței Traian sau Pasarela Îndrăgostiților.

Pe partea de funcționare, a fost scoasă în evidență tăierea de vreo 40 de milioane de lei de la cheltuielile cu personalul. Chestiunea a fost discutată inclusiv în dezbaterea pe buget, fiind adusă în discuție de liderul sindical Tiberiu Negrei. A fost motivată de reducerea veniturilor din impozitele pe clădirile nerezidențiale.

Bineînțeles, reprezentanții primăriei s-au lăudat și cu creșteri. De exemplu, la sumele alocate cu reparațiile stradale și din școli, la salubrizare și la alte câteva capitole. Ar mai fi creșteri și la alocările clubului sportiv al primăriei, dar și la STPT. Mai este și un excedent de aproape 120 de milioane de lei de anul trecut, folosit în cea mai mare parte pentru „acoperirea golurilor de casă”.

Despre toate aceste aspecte puteți găsi punctul de vedere al primarului Dominic Fritz în interviul de mai jos.

Bugetul pe anul acesta este puțin mai mare decât cel de anul trecut. Ce aduce nou?

Da. În primul rând, este în același timp un buget pe măsura ambițiilor Timișoarei, dar care nu se umflă în mod neserios. Tocmai de aceea este o creștere foarte moderată, de 100 și ceva de milioane de lei. Este un buget care nu face schimbări drastice, bombastice, în dezvoltarea orașului, ci, de fapt, unul care susține, pe de-o parte, proiectele mari care deja sunt în derulare, și care, bineînțeles, pune pe țeavă altele. În același timp, se asigură că toate serviciile publice funcționează în continuare bine și la o calitate mai bună. Ca de obicei, avem sume mari și pentru termie și pentru transport, dar, mai mult decât atât, investim foarte mult. Am crescut foarte mult, cu o treime cred, investițiile în reparația liceelor și școlilor. Am crescut sumele pentru spațiile verzi, pentru curățenie, tocmai pentru că știm că degeaba facem poduri și pasaje dacă oamenii nu simt acolo, la ei în cartier, că se îmbunătățește viața lor. Pentru mine, un buget… onest.

Oamenii au comentat că este mai mic decât cel al Clujului sau Oradiei…

Pentru mine, un buget, în primul rând, nu este un instrument de PR. Este foarte ușor să faci un buget de PR, pentru că, până la urmă, e doar o hârtie pe care tu zici câți bani o să faci. Eu pot să scriu acolo că o să fac 10 miliarde de lei și că o să construiesc palate, dar nu-i foarte realist. Tocmai de aceea, pentru mine bugetul înseamnă că pot să ghidez resursele reale pe care le avem.

În alte orașe se găsesc venituri de care toată lumea știe că nu se vor realiza. Adică, de exemplu, e clar că în bugetul Clujului nu vor intra 2 miliarde de lei pentru un metrou anul acesta, deși așa scrie în buget. De aceea, pentru mine, realitatea de pe șantiere este mai importantă decât realitatea din hârtii. Și încă o dată, dacă bagi prea multe într-un buget, dacă faci un buget în care pare că „totul e posibil” și că „nu există limite”, atunci nici nu mai poți să controlezi unde se duc banii. Odată ce ai dat drumul la buget, cheltuiește fiecare cum poate. Tocmai de aceea, eu prefer să avem un buget mai realist, pentru că așa controlez și cine câți bani cheltuie.

Anul trecut au rămas peste 100 de milioane de lei ca excedent. Nu e cam mult?

Nu, pentru că întotdeauna e clar că se vor bloca anumite lucrări, vor întârzia, va fi o licitație unde poate este o contestație și începe cu 2 luni mai târziu decât ai planificat. Adică trebuie să ne fie clar că bugetul e doar un instrument de planificare. Realitatea e diferită. Tocmai de aceea facem rectificări de-a lungul anului, și bineînțeles că ne și ajută un excedent pentru că este singura formă prin care putem să avem un cash-flow mai predictibil, să avem un tampon cu care ne putem juca dacă sunt luni în care nu avem veniturile așa cum sunt prognosticate.

Ce proiecte continuă și primesc fonduri și în acest an?

Proiectele cele mai mari sunt Pasajul Solventul, unde chiar avem speranță că vom finaliza în toamnă. Avem stadionul care va continua, dar care va fi gata anul viitor. Și câteva proiecte de construcții, cum e, de exemplu, Liceul Lenau – unde suntem acum în ultima etapă, Generală 30 – unde suntem acum în reluare a licitației pentru ultima bucată de lucrări rămase după ce am reziliat contractul. Acestea sunt câteva dintre proiectele mari începute pe care le vom continua.

Spuneați de campusul Lenau. Ar mai fi și alte proiecte întârziate serios – Clinica de Balneologie sau Turnul de Apă, de exemplu? Credeți că veți avea și anul viitor problema că trebuie să le treceți din nou pe buget?

Bineînțeles că sper că nu. Pentru prima dată, firmele simt că noi suntem serioși când amenințăm cu rezilierea contractului și, până acum, am câștigat procesele unde ne-am îndreptat împotriva acestor firme care și-au asumat un termen pe care n-au putut să îl respecte.

Uneori sunt de vină și proiectele proaste, care s-au bazat pe un studiu de fezabilitate prost. De aceea, pentru noi e foarte important deja în faza asta, a unui studiu de fezabilitate, să lucrăm cu firme serioase. Altfel, ne trezim cu tot felul de situații, inclusiv birocratice. La Generală 13 avem situația absurdă că s-a schimbat legea între timp și acuma ISU ne cere o altă documentație decât ce au cerut la autorizare. Și noi acum lucrăm la aceasta, deși clădirea este gata. Lucrăm la această nouă documentație, deși nu ni se cere să schimbăm nici măcar o cărămidă. Este efectiv doar o chestie de hârtii.

Eu cred cumva, dacă ne uităm dintr-o perspectivă mare, că totuși sunt multe proiecte, și pe fonduri europene, pe care le are Timișoara și e clar că avem o dinamică foarte mare. Pot să și spun că sunt mândru că aceeași echipă, ca și număr, care acum 15 ani a gestionat un buget de 10 ori mai mic, acum gestionează aceste proiecte mari și importante. Și e important să se finalizeze.

Ce lucrări ar trebui să înceapă în acest an?

Cele mai de anvergură vor fi piața Traian – unde acum a pornit licitația și sperăm că în vară să putem începe lucrările – și proiectul mare (de înlocuire – n.r.) de țevi în sudul orașului, unde efectiv tot ce mai este suprateran – pentru că mai avem câteva mari conducte de la Colterm care sunt supraterane – băgăm în subteran, să fie și estetic, și energetic mai bine. Astea sunt două proiecte mari. În rest avem pe mobilitate: strada Gării, Podul Solventul – unde vrem să avansăm anul acesta tocmai ca să conectăm pasajul și de pod, dar și de gară –, avem achiziții de tramvaie. Cam 35% din bugetul de dezvoltare este pentru proiecte de mobilitate, deci e un mare accent pe această latură. Avem mai multe poduri la care lucrăm: Podul Muncii, în Freidorf pasajul de pe strada Polonă, dar și Pasarela Îndrăgostiților. Știu că mulți așteaptă ca acolo, în Parcul Copiilor, să avem această trecere.

Studii, documentații care vor fi finanțate anul acesta pentru proiecte de viitor?

O să finalizăm, sper, SF-ul pentru Calea Șagului – „magistrala verde” –, documentația pentru regenerarea urbană din Cartierul Dacia, care e foarte importantă. Lucrăm în continuare, chiar dacă nu va fi gata (anul acesta – n.r.) la documentație pentru Piața Victoriei, acolo unde am făcut acel concurs internațional de arhitectură, unde acum câștigătorii lucrează la documentație. Sper să avansăm anul acesta și la un concurs de arhitectură pentru o nouă filarmonică. Un alt exemplu, unde încă suntem în faza de documentații, este sinagoga din Fabric, care trebuie reabilitată.

Pe partea de funcționare vorbeați despre tăieri de la nivelul personalului. Ce se taie mai exact? În timpul dezbaterii, domnul Negrei spunea de voucherele de vacanță și de faptul că, totuși, ați continuat să faceți angajări, deși acum anunțați scăderi de alocări.

În primul rând, angajările sunt înghețate de, nu știu, doi sau trei ani deja, și pot să ocup doar posturi unice, ceea ce bineînțeles că am făcut pentru că nu sunt iresponsabil și sunt anumite posturi care, dacă se pensionează cineva sau pleacă cineva prin transfer, trebuie ocupate. Știu că înainte să ajung primar au fost în medie cam 50 de concursuri pe an și cred că de abia am reușit într-un mandat întreg să fac atâtea concursuri. Deci suntem foarte cumpătați cu angajările. Mă bucur că am și reușit să atragem câțiva profesioniști buni.

Și da, reducerea din cheltuielile de personal se va face inclusiv printr-o reducere de posturi, și nu doar de posturi vacante, ci și posturi ocupate. Pentru că, dacă tai doar din posturi vacante, nu se reduce cu nimic costul. Asta nu este ceva ce aș face pentru că sunt un om rău.

Unu la mână, ponderea cheltuielilor de personal este un pic prea mare pentru ce livrăm în anumite echipe. Sunt anumite echipe care sunt supraîncărcate și unde e nevoie de mai mult personal, dar sunt alte echipe unde te întrebi ce fac atâția oameni pentru rezultatul acela.

Pe de altă parte, trebuie să și recunoaștem că, în unele privințe, avem venituri mai mici. De exemplu, prin impozitele pe clădirile nerezidențiale, pe care le-a micșorat consiliul local. Dacă scad veniturile, asta înseamnă că trebuie să scadă și cheltuielile. Eu cred că încă sunt unii în administrație care nu prea au chef să livreze, care fac doar figurație fără să existe un rezultat real al muncii lor. Nu sunt foarte mulți, dar sunt suficienți, astfel încât, dacă îi eliberăm din funcție, putem deveni mai productivi și să și facem economie.

Tot pe partea de funcționare, societățile subvenționate – STPT și Colterm – anul acesta cât vor primi?

Eu aș zice că dacă reușim să-i ținem stabili deja este o realizare. Bineînțeles că prețurile cresc. De exemplu, doar la STPT, prin creșterea de salarii de anul trecut, avem o creștere cam de 20 de milioane de lei. Noi, prin contractul pe care îl avem, suntem obligați să compensăm aceste costuri. Dar, prin urmare, am reușit să reducem deficitul de șoferi de la 150 de șoferi lipsă la doar 50 de șoferi lipsă. Am angajat 100 de șoferi și asta se simte pe stradă, deci se îmbunătățește calitatea, frecvența transportului în comun. Oricum, cumpărăm tramvaie noi, deci pentru mine aici discuția nu este doar una despre bani. Intenția mea nu este să reducem aceste subvenții la zero, ci vrem să ne asigurăm că pentru banii pe care îi plătim primim și o calitate bună. Dacă crește calitatea, ca și pe curățenie, eu cu drag plătesc și un pic mai mulți bani.

Pe lângă salubrizare, spuneați că crește și cifra alocată pentru reparații – în școli, de exemplu. Crește efectiv volumul de muncă sau cresc doar costurile pentru aceeași unitate de măsură?

Nu. Pentru școli, efectiv crește volumul. Deja, de anul trecut, pentru prima dată, primăria a avut un contract serios cu o firmă externă. Vă amintiți că ani buni lucrările astea erau făcute de Colterm la o calitate foarte proastă, la prețuri foarte mari, dar și cu intervenții extrem de punctuale – nu știu, să repare un geam, o parte a unui acoperiș, o baie. Acum intrăm cu renovări, reparații mult mai serioase. La o școală am refăcut aproape un corp întreg, două etaje care erau neocupate, pentru că au stat în paragină. Sunt și spații pe care le reintroducem acum în circuit. Nu cred că există o școală sau o grădiniță în Timișoara care în ultimii ani să nu fi văzut o intervenție din partea noastră. Asta, la 300 de clădiri, spune ceva. E ceva de care eu sunt mândru. Toată lumea vorbește despre educație, dar când urmărești banii… Eu mă bucur că „we put our money where our mouth is”.

Pe partea de reparații stradale, în ce zone se intervine anul ăsta?

Avem o sumă record, de 90 de milioane de lei, dacă nu mă înșel, pentru reparații stradale, pentru semne de circulație și așa mai departe. Și aici, pe de-o parte, sunt incluse câteva bulevarde mari, Rebreanu, Alexandrescu, Revoluției, de exemplu, dar, foarte important – asta e ceva unde și eu sunt constant cu ochii pe SDM – pe trotuare, mai ales în cartiere. Avem trotuare în Timișoara, care, de când s-au făcut, nu au mai văzut niciun fel de reparații.

În costurile astea intră și amenajările între blocuri, unde demolăm garaje. Vom continua această campanie – cu un focus anul acesta în zona Lipovei, dar și în câteva alte cartiere. Încercăm să demolăm cât de multe garaje în cartierul Lipovei și să le transformăm în parcări. Asta este o muncă pe care SDM o face.

Cu parcările acelea multinivel de care s-a tot vorbit, se va întâmpla ceva anul acesta?

Da, suntem acum în licitație pentru parcarea de la Țurcanu. Asta este cea mai avansată. A doua ca importanță este parcarea din spate de la Bega, unde, din păcate, trebuie să facem un PUZ și lucrăm acum la PUZ-ul acesta. Asta înseamnă că încă nu am putut să începem să lucrăm la documentația propriu-zisă. La fel, lucrăm și la un PUZ pentru o parcare lângă Gara de Nord, unde și acolo vrem să facem o parcare supraetajată. Și acolo suntem, din păcate, legați de propriile noastre reguli urbanistice. De multe ori, și dezvoltatorii privați sunt ofticați că le cerem un PUZ sau o altă documentație urbanistică. Să știți că și pentru noi se aplică aceleași reguli și uneori și noi mai trebuie să dăm o tură „extra” ca să facem documentațiile necesare.

Legat de venituri, cele din impozitul pe clădiri nerezidențiale au scăzut. Despre celelalte venituri ce ne puteți spune?

Cea mai importantă sursă sunt veniturile din impozitul pe venit, unde noi primim 63% din total. Din păcate, guvernul a introdus un fel de plafon, deci dacă avem o cifră peste medie per cap locuitor, o parte din aceste impozite se vor reține la București. Pierdem prin asta câteva zeci de milioane de lei. În același timp, acum, după ce s-au eliminat scutirile pe impozitele din domeniul de construcții și de IT, dat fiind că în Timișoara este o industrie IT foarte mare, noi preconizăm că o să fie o creștere din aceste venituri. Dar nu știm cum reacționează piața. Dacă vor exista disponibilizări sau dacă economia va intra într-o criză, atunci aceste venituri cu care planificăm acum nu se vor realiza în realitate.

Dincolo de asta, bineînțeles că veniturile cele mai importante pentru noi, pe partea de investiții, sunt fondurile europene, unde avem proiecte din ultimii ani în valoare de peste 300 de milioane de euro. Doar anul acesta deja am depus proiecte noi de transport în valoare de 80 de milioane de euro. Am mai depus și altele – aș zice că peste 100 de milioane de euro proiecte depuse – de unde ne așteptăm să vină fonduri noi. Și o să se mai deschidă apeluri pe cultură, pe monumente, pe educație. Deci pregătim mai multe proiecte pentru diferite apeluri. Nu obosim să atragem bani.

Pe cultură unde se vor investi bani?

Pe partea de cultură, eu sper să putem începe licitația pentru MultipleXity, adică acest centru de cultură și tehnologie care completează la muzeul de tramvaie hala deja renovată. La Filarmonică, în sfârșit, o să intre în reparații Grădina de Vară și o să dăm în folosință Cinema Freidorf. Din păcate, în Dacia va trebui să reziliem contractul cu firma cu care am avut și alte multe probleme. Din păcate, și acolo ne-au păcălit, dar nu o să renunțăm la obiectiv, ci o să căutăm o altă firmă.

Pe sport?

Cel mai important este să continuăm cu stadionul (Arena „Eroii Timișoarei – n.r.) să fie gata. La sfârșitul anului viitor finalizăm baza sportivă de pe Mircea cel Bătrân. Cumpărăm, asta am anunțat zilele trecute, Baza Electrica de la STPT ca să poată fi introdusă și ea într-un circuit „mai public”. Vrem să dezvoltăm un nou parc sportiv cu mai multe terenuri, pe Bogdăneștilor, unde s-a făcut organizarea de șantier. În plus, bineînțeles, așa cum am anunțat, o să reînceapă proiectul cu Sala Polivalentă 2, împreună cu Politehnica și Consiliul Județean, unde și noi o să alocăm bani importanți anul acesta.

Și cu clubul primăriei?

Pentru clubul nostru am crescut bugetul cu aproape o treime. Este o ambiție, în primul rând sportivă, ca echipele noastre de handbal, de rugby și de baschet să fie mai performante, asta și cu noul management, dar vor rula, în viitor, de exemplu, și finanțările sportive. Vor trece de la Centrul de proiecte la CSM.