Locul primit de Biblioteca Judeţeană Timiş pentru Cafeneaua literară este cel în care funcţiona, înainte de renovarea Bastionului, librăria Noi. BJT va… convieţui în spaţiul respectiv cu Teatrul de Păpuşi Merlin. Acum, cafeneaua înseamnă doar pereţi albi, corpuri de iluminat şi multe idei. Tudor Creţu şi-ar dori aici o cafenea cu terasă şi tot dichisul, frecventată de lumea culturală a urbei, în care cafelitul şi patima lecturii merg împreună, în care să-i întâlneşti, la o vorbă, pe scriitori, artişti plastici, actori, muzicieni, să dezbaţi cărţi sau spectacole, să se facă lansări de carte şi sesiuni de autografe. Sau pur şi simplu să bei o cafea… aşa, în preajma clasicilor în viaţă ai literaturii. Profitul cafenelei, dacă ar exista, ar putea intra… tot în raftul cu cărţi al BJT.
„Nu ştiu în ce fel se va putea, practic, realiza acest proiect. Nu ştim care ar putea fi cadrul juridic în care puteam noi, ca instituţie, sau printr-o asociere, o cafenea, adică un local de acest fel. Am lansat ideea, tema, acum căutăm soluţiile şi răspunsurile. Sper ca până în vară să putem măcar mobila acest spaţiu. Certitudinea este că avem acest spaţiu şi îl punem, în mod firesc, la dispoziţia mediului cultural din Timişoara. Vom organiza aici, bilunar, un cenaclu literar, vom invita scriitori din urbe, din ţară, chiar din străinătate, vom face cât mai des evenimente literare. Îi aşteptăm şi pe ceilalţi actori culturali din urbe să vină aici cu evenimentele lor”, a declarat Tudor Creţu.
Ca prim eveniment, în Cafeneaua literară a avut loc o dublă lansare de carte. Volumul „Pagini despre Banat”, coordonat de Diana Dincă şi Mihai Ciucur şi prezentat de Adriana Babeţi, cuprinde fragmente începând cu secolul al XVII-lea, cu Descrierea Timişoarei făcută de Henrik Ottendorf şi rândurile faimosului călător turc Evlia Celebi (1611 -1682), care asemăna Cetatea Timişoarei „cu o broască ţestoasă culcată în apă”, până la scriitorii secolului XX. Mulţi dintre condeierii contemporanii ai Banatului, ale căror scrieri şi-au găsit loc în carte, au fost prezenţi la lansarea ei, precum Paul Eugen Banciu, Mircea Pora, Ion Marin Almăjan, Dan Negrescu, Viorel Marineasa, Ioan Viorel Boldureanu, Marlen Heckman Negrescu, Daniel Vighi, Aquilina Birăescu, Veronica Balaj, Radu Pavel Gheo.
Cel de-al doilea volum lansat printr-un admirabil efort documentar al Carinei Galiş este un consistent catalog de Carte Străină Veche din patrimoniul BJT. Sunt descrise 221 de volume din anii 1771 – 1781, cele mai multe apărute în oraşele fostului Imperiu Habsburgic, dar şi în tipografii din Franţa şi Italia, cărţi tipărite adesea pe hărtie cu filigran, unele legate în piele, în casete ornamentate aurit, cu forzaţ color, multe incluzând gravuri, ilustrând copleşitor un timp în care cartea era, cu adevărat, la mare preţ.
Citiți principiile noastre de moderare aici!