Cariere de poveste (sau de povestit) este noua rubrică cu care ne prezentăm în fața voastră, locul unde oamenii ne vor povesti despre ceea ce fac, cum și de ce au ajuns să facă o anumită meserie. Camelia Irimia este moașă senior, coordonator al Blocului de nașteri la un spital privat din Timișoara, psiholog cu dublă specialitate, consultant alăptare și educator prenatal Lamaze în curs de certificare.

Cum ați ales această meserie?

Undeva prin 1992, când am intrat pentru prima oară într-o sală de nașteri, atunci i-am zis mamei mele pediatru că vreau să devin moașă datorită faptului că femeia de acolo, care asista nașterea, m-a impresionat prin atitudinea ei, nu actul nașterii în sine. Ea era în centrul lucrurilor, le organiza, le stăpânea și dirija întregul proces și atunci i-am șoptit mamei că vreau să devin moașă. Mi-am dat seama, fiind în stagiu practic la școala sanitară, că trebuie să ai empatie, trebuie să gestionezi lucrurile atunci și acolo. Eu am învățat de la origini ce înseamnă să fii moașă, în micul municipiu Târnăveni din Mureș, unde a început totul. După 30 de ani de activitate mă pot mândri cu peste 3.500 de nașteri asistate în două spitale. Cu multă perseverență am ajuns să fiu asistentă-șefă la maternitatea din Târnăveni, apoi director de îngrijiri medicale – și de aici am venit la Timișoara. Aici este o altă lume a nașterilor și de cinci ani mă lupt să schimb abordarea educației gravidei în Timișoara: fiind un oraș mare – începând cu testul de sarcină, femeia are o multitudine de lucruri de făcut, de la analize la toate necesitățile. Femeia dă mulți bani pe cursuri, vine în spital, și în travaliu nu se descurcă. La Târnăveni făceam educație sanitară cu femeile, inclusiv cu cele fără școală; am reușit să încerc un fel de educație a comportamentului în spital. Prin voluntariat am reușit să aduc multe femei pe drumul bun, mai ales că la Timișoara nu se cunoștea noțiunea de moașă.

Ce trebuie să știe oamenii și tinerele mămici despre această profesie?

Meseria de moașă presupune studii, iar la nivel european se cer studii superioare, facultatea de moașe. Din păcate, una dintre directivele Uniunii Europene era înființarea facultăților de moașe și readucerea profesiei acolo unde îi e locul în România, întrucât ultima generație a fost promoția 1974. Până în 1997-1998 nu s-au mai făcut specialități pe aria aceasta și atunci facultățile de medicină, constrânse de UE, au deschis secții de moașe unde s-au școlit cam 1.000 de moașe, după care secțiile au fost închise rând pe rând. Ei spun că adresabilitatea era mică și studentele dezinteresate. Un sistem de sănătate care are în componență moașe este un sistem care nu cheltuie atâția bani: moașa face și educație sanitară, de la grădiniță poate exercita acțiuni cu copilașii, urmând la generală să vorbească despre sexualitate și contracepție la anii mai mari, rolul moașei în viața femeii – de la testul de sarcină până târziu după naștere, moașa poate sta și ajuta femeia prin educație sanitară, consultațiile cu moașa. Acest lucru este în favoarea medicilor, care sunt ocupați, întrucât pacienta are mii de întrebări și se documentează din surse neoficiale. În țările civilizate, femeile cu moașă sunt încurajate să nască natural, părinții sunt pregătiți pentru a ști cum să-și îngrijească copilul, iar în timpul travaliului moașa îngrijește, asistă și însoțește nașterea. În țara noastră eu am privilegiul de a lua decizii privind dinamica travaliului. Moașa oferă și consultații în alăptare și poate fi cel mai certificat consultant. Ceea ce nu știe lumea este că ea poate face îngrijiri la domiciliu, poate învăța părinții despre băița nou-născutului, igiena mamei, oferă suport psihologic și face planning familial după naștere, inclusiv în viața sexuală. Moașa oferă sfaturi și femeilor aflate la menopauză sau pre-menopauză. Moașa nu încearcă să suplinească munca doctorilor, ci să formeze o echipă cu aceștia.

Cum poate o tânără familie să intre în legătură cu o moașă?

Gravidele pot întreba ginecologii dacă au în prejma lor o moașă. Dacă nu, pot afla prin mai multe metode, pentru că noi vrem să punem pe picioare o rețea națională – „Grijă de mamă”, unde după efectuarea testului de sarcină, femeile merg în primul rând la medicul de familie. La medicul de familie există un grafic cu 14 consultații gratuite la medicul specialist, moașă și generalist. Moașa ar trebui să fie și în cabinetul medicului de familie sau în Ambulatoriu de specialitate, în sala de naștere din orice maternitate și în echipa comunitară. Asistența comunitară rămâne într-un sertar pentru că nu sunt norme de aplicare, iar primarii spun că nu sunt fonduri. Multe femei nu-și cunosc drepturile în sarcină: serviciul este gratuit, decontat de Casa de Asigurări de Sănătate. Moașele licențiate nu prea lucrează în spital, ele exercită individual meseria în cabinete private sau asistă la nașteri acasă, ceea ce este grav pentru sistemul de sănătate, întrucât nu este legalizat.

Ce poate face moașa pentru a-l degreva pe doctorul ginecolog de unele sarcini?

Moașa cântărește și măsoară funcțiile vitale ale gravidei, măsoară fundul uterului, în trimestrul trei poate face monitorizarea copilului în raport cu mișcările fetale. Poate să consulte gravida care nu are patologie, poartă discuții vizavi de sarcină – alimentație, viață socială și sexuală, face examen NTS (cardiotocografia), exerciții care îi aduc femeii o stare de bine, în trimestrul doi aduce informații noi despre sarcină, iar în ultimul trimestru se bazează pe pregătirea nașterii, îndeosebi naturală, cu exerciții specifice, pregătirea perineului.

Cum este munca în acest domeniu? Țineți legătura cu mămicile pe care le-ați moșit?

Păstrez legătura cu multe mămici care îmi trimit și poze cu copiii. Chiar le arătam colegilor mai devreme că am văzut o adolescentă la care am fost moașă la naștere și chiar mă bucuram. Aici, la Timișoara, am avut parte de nașteri care mi-au adus satisfacții emoționale, și în apă și „pe uscat”. Cel mai mult ne ducem încărcați pozitiv acasă când femeia, după momente de travaliu, își ține la piept copilul. E acel moment… piele pe piele. Zâmbetul lor nu se compară – fericirea și împlinirea lor. Uneori sunt supărată că știu că unele gravide vin să nască natural și… natura le aduce în sala de operație. Nu trebuie să fie frustrate, mereu le spun, important e ca ele, alături de bebeluș și tătic, să meargă acasă sănătoși, fericiți și mulțumiți. Moașa de la care am învățat meserie mi-a zis să nu grăbesc vreodată nașterea sau să fac vreo injecție: „Tu trebuie să te gândești că cei 3, 4, uneori 5, trebuie să iasă pe scările maternității mulțumiți că i-ai ajutat”.

La câte botezuri ați fost chemată?

Sunt multe la care am fost chemată în Banat să stau cu cei mici și să-i însoțesc la creștinare. Unele familii vor săptămânal să povestim, să le mai arăt ce să facă și cum să facă exerciții cu bebelușii. Îi învăț mișcarea bebelușilor, baia și le dau tot felul de sfaturi, inclusiv despre alimentația mamei.

Ce calități trebuie să aibă cineva care vrea să vă urmeze meseria?

Este nevoie de pasiune, empatie, muncă multă, perseverență, iar banii să nu fie pe primul loc. Moașa trebuie să aibă forță, empatie. În general, moașele sunt femei ancorate în realitate, au curaj, respect pentru profesie și pentru femeia care calcă pragul – indiferent de cultură, rasă, orientare sexuală sau limbă. Ducem lipsă acută de moașe.

Cum ar putea fi mai vizibilă meseria pe care o practicați?

Prin redeschiderea pe lângă facultățile de medicină a acestei discipline. Pentru Timișoara mi-aș dori un centru de pregătire pentru naștere, unde să activeze moașe și să pregătească fiecare femeie, indiferent de mediul de unde vine. Femeile evoluează și trebuie să ne aliniem după ele. În momentul de față astfel de pregătire pentru a deveni moașă se face doar la Galați și, deși facultățile au o curriculă specifică, profesia nu se prea întâlnește și nu există locuri destinate pentru moașe în spitale.

foto: Adrian Panduru/Tion

Dacă și tu ai o profesie a cărei poveste merită împărtășită și care îi poate inspira pe alții, scrie-ne! Tion și Agenda așteaptă mesajul tău pe redactie@tion.ro, iar reporterii noștri vor selecta poveștile și vor realiza ulterior un interviu despre „Cariere de poveste”.