La Muzeul Satului Bănățean pot fi admirate 32 de case tradiționale alături de școală, biserică și birt. Prea puține, consideră Dorel Micle, directorul interimar al Muzeului Satului Bănățean, care a făcut o comparație cu Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, care are în jur de 300 de case tradiționale.
Muzeul Satului a fost înfiinţat în 22 decembrie 1999, printr-o hotărâre emisă de Consiliul Judeţean Timiş, care prevedea desprinderea secţiei în aer liber a Muzeului Banatului şi crearea unei instituţii proprii cu personalitate juridică în scopul eficientizării acestui spaţiu cultural şi a diversificării ofertei sale culturale.
Dorel Micle, directorul interimar al Muzeului Satului Bănățean, ne-a declarat că instituția a început demersurile pentru preluarea, sub formă de donație, a unei case tradiționale din satul Dragșina, comuna Chevereșu Mare.
„Nu este un proces simplu pentru că în primul rând birocrația este sufocantă. Ideea este că trebuie acea casă demontată ca într-un puzzle, adusă în muzeu, curățată, deparazitată, restaurată și remontată. Este exact ca într-un joc de puzzle, greșești o piesă, nu mai arată bine ansamblul. Va trebui să se lucreze cu o foarte mare finețe, așa cum s-a procedat dealtfel și cu celelalte locuințe, dar în mod sigur va îmbogăți muzeul. Casa este de la finalul secolului al XIX-lea, începutul secolului al XX-lea, dar e bine conservată”, ne-a declarat directorul Micle.
Mai multe case la muzeu
Acesta ne-a mai spus că de anul viitor angajații muzeului vor merge prin satele bănățene pentru a găsi case vechi care pot fi salvate, recondiționate și strămutate.
„Avem în vedere și alte achiziții, problema este că o foarte lungă perioadă de timp s-a neglijat această componentă, în sensul că nu s-a mai ieșit afară din muzeu pentru a se identifica, a se face fișe și a identifica clădiri din patrimoniu din județ și nu numai pentru că nu suntem un muzeu al județului Timiș, suntem un muzeu al satului bănățean pentru că sunt convins că există mai ales în zonele de munte, sălașe sau alte tipuri de construcții, inclusiv mori, care pot fi salvate. În primul trebuie identificate, salvate, conservate și aduse la noi. Nu e un proces simplu. Vom începe de anul viitor și avem în vedere să ieșim pe teren să verificăm tot acest potențial, să facem un fel de inventar cu ce se găsește în județ și în restul regiunii și să vedem ce putem achiziționa, în ce formă, poate vom avea donații, poate va trebui să le cumpărăm”, ne-a mai declarat Dorel Micle, directorul interimar al Muzeului Satului Bănățean.
Potrivit site-ului oficial al instituției, „proiectul Muzeului Satului Bănăţean cuprinde ca punct de maximă atractivitate Centrul Civic al satului, conceput ca un spaţiu viu de viaţă culturală, socială şi administrativă, alcătuit din Primăria din Sărăzani (subzona Făget, secolul XVIII), Casa Naţională din Babşa (1927, subzona Lugoj), vama Timişoara (care fusese plasată pe drumul principal dinspre Lipova, 3/4 XIX), Şcoala din Bârna, Birtul din Bârna (sec. XIX) şi Biserica din Topla (sec. XVIII, subzona Făget)”.
În perioada de iarnă, muzeul este deschis de marți până sâmbătă între orele 9 și 17, duminica de la 10 la 18, iar lunea este închis.
Biletul de intrare costă zece lei pentru adulți, iar copiii au accesul liber.
Pe aceeași temă:
Citiți principiile noastre de moderare aici!