Specialiști de la Muzeul Național al Banatului din Timișoara – Cristian Ardelean, Adriana Sărășan și Andrei Bălărie – au cercetat care erau rutele alternative folosite înaintea Drumului Mătăsii din Evul Mediu. Aceștia au reușit cartografierea a 30 de situri cu structuri arheologice complexe (din 50), movile funerare cu structuri adiacente pe teritoriul Kârgâzstanului. Cercetătorii de la Muzeul Național al Banatului colaborează la acest proiect cu Bernhard S. Heeb și Anton Gass, reprezentanți ai Muzeului de Preistorie și Protoistorie din Berlin.
„Până în prezent, populația de acolo considera că acele movile funerare aparțin unor soldați ruși. Cei care le-au ridicat sunt așa numiții sciți, care au ocupat spațiul începând din Asia Centrală până la Marea Neagră. Scopul nostru a fost de a încerca să vedem care putea să fie așa-zisul peisaj în jurul lor. Documentarea ne va da o idee cam cum am putea construi peisajul din România. Acele populații care au trăit în acel spațiu s-au contopit din punct de vedere genetic și cu noi. Când vom efectua și cercetările arheologice vom putea, prin comparație, în ce măsură ne înrudim cu acea populație sau nu ne înrudim”, a spus Andrei Bălărie, coordonatorul expediției.
Cercetarea desfășurată pe Platoul Suusamyr din Kârgâzstan (munții Tian Shan), între 29 iulie și 4 octombrie 2019, a constat în utilizarea unor tehnici specifice de achiziție și analiză a datelor spațiale precum cartografierea movilelor funerare cu ajutorul dronei și identificarea structurilor din substrat prin intermediul investigațiilor magnetometrice.
„Echipa de cercetare a Muzeului Național al Banatului a pornit în 2018 în căutarea unui răspuns la următoarea întrebare: care sunt rutele comerciale alternative utilizate în Epoca târzie a Bronzului și la începutul Epocii Fierului în munții Tian Shan. Mai mult decât atât, în ce măsură există o punte comună între movilele funerare din Asia Centrală și movilele funerare de pe teritoriul țării noastre (în principal în Dobrogea) care au aparținut aceleiași populații scite. Movilele funerare au fost construite începând din Eneolitic și Epoca Bronzului (mileniile al IV-lea și al III-lea î. Ch.) până în Evul Mediu timpuriu, cuvântul rusesc ”kurgan” fiind folosit pentru descrierea movilelor specifice Epocii Fierului (800 – 200 î.Ch.). În jurul acestora se întâlnesc de regulă o serie de elemente adiacente precum șanțuri (rectangulare sau circulare), valuri circulare de pământ, cercuri de pietre, morminte din pietre. Movilele funerare erau pentru populația scitică un fel de temple sau locuri de ceremonii, foarte răspândite pe teritoriul Eurasiei”, transmit reprezentanții Muzeului Național al Banatului.
Drumul Mătăsii reprezintă o serie de rute interconectate care au trecut prin Asia de Sud, între Chang’an (astăzi Xi’an) în China de azi, spre Turcia, Siria și alte destinații ale Asiei Mici. O împletitură de drumuri de caravană, ruta principală legând bazinul Mării Mediterane cu Estul Asiei.
Consiliul Județean Timiș a alocat pentru expediția de anul acesta 100.000 de lei.
Trimite articolul
XFoarte misto poze cu kurgane, cu megaliti aranjati, sculptati, inscriptionati, cu silueta aia de cal vizibila aerian. Multzam!
in concediu pe bani publici
Aha, muzeul Banatului fiind in renovare de peste 10 ani, s-au dus astia o tura in Kirkizstan sa vada cum ne inrudim noi cu scitii care au fost pe acolo.
O excurise buna. Intre timp, o gramada de lucrari de investitii sau cladiri de prin tara nu se pot construi sau rpara din cauza ca nu au descarcare arheologica.
Descarcarea nu se da pentru ca sint putini arheologi specializati.
zic sa aducem din Kirkizstan
Tara arde si baba se piaptana
in sfarsit ceva de pionierat aduce claritate si cultura in micul nostru judet. Evident ca sut unii care vor spitale nu kurgane ca doar si-au facut scoala pe wikipedia
Ce a fost,a fost odata ,Drumul Bumbacului ! Astazi a ajuns ,Drumul Canepii!