„Varianta de traseu avizată în luna noiembrie are o lungime de aproximativ 14 km și traversează unitățile administrativ teritoriale Timișoara, Săcălaz și Utvin. Sunt prevăzute patru noduri rutiere: la intersecția cu DN 69 (Timișoara – Arad) și centura de ocolire Timișoara Nord, la conexiunile cu DN 6 (Timișoara – Cenad), cu DN 59A (Timișoara – Jimbolia) și cu Timișoara printr-un drum de legătură”, anunță CNAIR.
Potrivit reprezentanților Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, varianta de ocolire prin vestul Timișoarei va porni din zona intersecției DN 69 (Timișoara – Arad), cu DJ 591 (unde se va lega cu varianta de ocolire Timișoara Sud, acum în construcție), ce va înconjura orașul prin vest, rezultând astfel închiderea inelului de centură a municipiului Timișoara.
Centura Timișoara Vest va avea nouă poduri și pasaje și este abia la faza de SF. CNAIR susține că în perioada următoare se vor face și alte studii necesare pentru finalizarea studiului de fezabilitate, în baza unui contract pe 12 luni semnat cu Search Coroporation SRL, în valoare de 4,3 milioane de lei cu tot cu TVA. Ordinul de începere pentru elaborarea SF s-a dat în ianuarie 2021.
În prezent se lucrează la Centura Timișoara Sud, care a ajuns la 45% din execuție.
editor Dan Oancia
Pe aceeași temă:
Trimite articolul
Xva rog sa puneti o poza a proeictulu cu rezolutie mai buna, pe asta nu se vede mai nimic, iar daca dai zoom se vede si mai rau. Multumesc anticipat
-
Si ca sa fie si mai greu de inteles, poza e intoarsa cu 90° spre stanga.
-
+++ buna idee +++
Iar nodurile respective vor fi giratorii nu-i asa?
Dar de pasaje de trecere nu ati auzi?
Poate mergeti la Brasov si Oradea sa vedeti cum trebuie sa se intersecteze soseauna de centura cu alte drumuri nationale!
Cel putin la Brasov sun adevarate noduri rutiere prin pasaje.
-
“Pasaj” se numeste un pod la intersectia denivelata a doua cai de comunicatie diferite, drum si cale ferata (de exemplu,si se completeaza cu pozitia drumului, pasaj superior daca drumul trece peste calea ferata (pasajul din Calea Sagului, respectiv pasaj inferior cand drumul este sub calea ferata (pasajul din Calea Aradului, str. brediceanu, Jiul);
Podurile de la intersectia denivelata a doua cai de comunicatie identice (drum cu drum, CF cu CF) se numesc poduri de incrucisare. Asadar la intersectiile dintre centura (drum) cu DN spre Arad, Cenad, Jimbolia, etc vor fi poduri de incrucisare.-
@ cet nu inventa termeni tehnici care nu exista! Pentru intersectarea a doi cai de comunicatie terestre exista viaductul sau pasajul (Încrucișare la niveluri diferite între două sau mai multe căi de circulație rutieră sau între un drum rutier și o cale ferată). In plus tu nu intelegi ce zice Carcatasu. De economie si in detrimentul sigurantei CNAIR face sensuri giratorii in loc de pasaje. Podul traverseaza doar cursuri de apa NU cai ferate sau alte drumuri!! Cet ramai la lopata sa bagi carbune in cazan poate are Timisoara caldura!
-
Pasaj nu se numeste pod asa cum eronat crezi tu! In Timisoara avem pasajele Jiul, Brediceanu sau Popa Sapca “specialistule” cet! Iti recomandam sa mai studiezi la facultatea de Constructii, in tehnica nu sunt admise figuri de stil si ‘floricele’ asa cum crezi tu!
-
Tot cu 1 banda si un sfert pe sens?
-
desigur. altii largesc centuri de la 4 la 5 benzi, la noi se fac in anul 2022 cu o banda pe sens. cat de limitat sa fii sa propui astfel de proiecte?
greu, tarziu, dar speram sa nu fie blocat de nea’ grndeanu!
Tot cu 1 banda, tot pe la mama lu proces verbal, total inutila pentru timisoreni daca vor sa mearga din nord in sud, est-vest fara sa treaca prin centrul orasului.
eu nu inteleg cum ajunge centura de vest la Utvin, daca bucata din centura de sud trece pe la Freidor si se duce catre bega pe langa fabrica Continental?
-
Nu e la vest de Utvin, e la vest de Freidorf, dar suportul cartografic te pacaleste, pentru ca e cam din 1975.
E fain sa pui o poza cu o harta cu “Vestul” sus in loc de Nord.
Pe vremea mea, daca faceam asta la scoala, se lasa cu o palma dupa cap din partea profesorului :)))
-
Ca sa nu mai spunem ca folosesc ca suport cartografic tot aceleasi planuri militare 1:50000 din anii ’70 ai secolului trecut. Dupa care isi dau seama ca traseul propus trece prin case (a se vedea, de exemplu, drumul de legatura intre Plopi si Ghiroda).