Timișorenii ar putea rămâne fără apă caldă și căldură de luni, după ce E.ON a decis să oprească robinetul de gaz pentru Colterm, a anunțat Primăria Timișoara, joi seară. Dincolo de problemele datoriilor istorice și insolvența anunțată luni de Dominic Fritz, ca să poată încălzi locuințele a celor aproape 56.000 de abonați, societatea de termoficare are nevoie de gaz și cărbune. Cele două centrale electrice de termoficare care le livrează căldură și apă caldă timișorenilor, CET Sud și CET Centru, funcționează pe cărbune și gaz: CET Sud poate funcționa doar pe cărbune, dar tot are nevoie de gaz să ardă, iar CET Centru poate funcționa exclusiv pe gaz.

Ce se întâmplă totuși de luni la Timișoara, în condițiile în care E.ON „taie” gazul pentru Colterm din 25 octombrie? Ne explică city managerul Matei Creiveanu, care spune că reprezentanții societății de termoficare sunt în pline negocieri cu alți furnizori de gaz.

„Comutăm masiv pe cărbune, practic 90% din energie va fi asigurată de cărbune, iar pentru diferență vom avea un nou furnizor de gaz, fie că va fi un furnizor de ultimă instanță, fie că va fi unul de pe piața liberă. Este o listă de furnizori de ultimă instanță care e publică, un număr cu o singură cifră, și pe lângă aceia mai sunt câțiva. Această temă este localizată la cei de la Colterm, se discută condiții contractuale destul de complexe. Intrarea în insolvență cumva ne ajută, pentru că ne concentrăm pe activitatea curentă și nu ne mai atacă datoriile din trecut până la un punct”, ne-a declarat Creiveanu.

Administratorul public al Timișoarei susține că nimeni din primărie nu își explică gestul E.ON de a opri robinetul de gaz pentru Timișoara, în condițiile în care facturile se plăteau zilnic. Până acum cinci-zile sau o săptămână, susține acesta, Colterm nu avea nicio datorie la furnizorul de gaz. În afară de cele istorice.

Calculele și scenariile Primăriei Timișoara

Calculele specialiștilor din primărie sunt destul de sumbre. În condițiile exploziei prețului la gaz, Colterm factura Colterm la gaz poate ajunge la 4,5 milioane de lei/zi într-o lună de iarnă.

„În momentul în care am dat drumul la căldură, consumul a crescut exponențial, facturile zilnice au ajuns la peste 2 milioane de lei, în condițiile în care nu aveam ger afară. Calculul nostru e că dacă am fi mers sută la sută pe gaz și era o lună de iarnă în toată regula am fi ajuns la 4,5 milioane de lei factură pe zi pentru gaz. Prețul e uriaș.

Dacă trecem preponderent pe cărbune, costul se diminuează simțitor. La un calcul grosier, pe o zi de iarnă, costul cu cărbunele ar fi undeva pe la 250.000 de lei, costul cu gazul ar fi undeva pe la 500.000-600.000 de lei, în condițiile în care gazul ar reprezenta sub 10% din necesarul de energie, atât de disproporționat e prețul. Acum patru luni, în vară, calculul arăta invers, arăta că o operare pe bază de gaz este mai ieftină”, ne-a explicat Matei Creiveanu.

Administratorul public al Timișoarei recunoaște că ar putea scădea costurile cu câteva investiții serioase. Cea mai importantă ar fi la CET Centru, care s-ar putea lega direct de o conductă Transgaz. La CET Sud există un proiect mai vechi, vehiculat joi și de președintele CJ Timiș Alin Nica, drept „una dintre soluțiile la criza Colterm”: tot conectarea la o conductă Transgaz. Nica susține că a venit încă din februarie cu această soluție. Numai că ideea este veche și nu ar ajuta prea mult Colterm, spun reprezentanții PMT.

„Soluția asta nu este nouă, este de foarte mulți ani. Dar CET Sud este pe cărbune, consumul de gaz este neimportant. Principalul consumator de gaz al Colterm este CET Centru. CET Sud nici măcar nu îndeplinește criteriile administrative de consum minim pentru a se branșa la Transgaz. Se pot face excepții, e o întreagă discuție și cu niște investiții se poate branșa la Transgaz și proiectul este vechi. Dar impactul în economia de bani a Colterm este neglijabil în contextul actual de preț.

Importantă este branșarea CET Centru la gaz, dar acolo costul este exponențial mai mare și înseamnă a trece o conductă de gaz Transgaz de la periferia orașului până în centru. CET Centru este branșat la rețeaua de distribuție a Delgaz Grid.

Componenta de distribuție este doar una din tariful de gaz, acum a explodat prețul gazului marfă. La CET Sud nu îndeplinim condițiile pentru un branșament la Transgaz, aceste negocieri s-au purtat, pentru a mări un pic consumul de gaz acolo, pentru ca Transgaz să facă o excepție, sunt multe discuții. Proiectul e vechi de mulți ani și specialiștii din Colterm care știu situația din teren cel mai bine au avut-o pe radar. Pur și simplu s-a blocat în discuții administrative cu ANRE și Transgaz, care au spus, verde în față, că CET Sud nu se califică pentru un branșament direct în Trasngaz, din punct de vedere al consumului, nu are consumul minim necesar. Se califică CET Centru, doar că acolo este o situație mult mai complexă, tehnic și financiar. Proiectul este pe parcursul administrativ, cred că s-a contractat și un proiectant de către Colterm”, ne-a declarat city managerul Timișoarei.

Colterm nu avea nici stoc de cărbune

Societatea de termoficare este pe marginea prăpastiei de ani buni, dar administrația locală a rostogolit-o puțin câte puțin. Colterm a început sezonul fără stoc de cărbune, iar primele trenuri au ajuns abia zilele acestea la Timișoara. Primarul Dominic Fritz a cerut cărbune din rezerva de stat, pentru că fără ajutorul guvernului nu se poate ieși la liman.

„Pe vremuri, fiecare CET avea pe platforma lui cărbune pentru rezerva de stat, asta nu mai există de mulți ani, dar statul are pentru sistemul energetic național o rezervă de cărbune și alocarea lui stă în puterea guvernului. De altfel, Timișoara are un lux, de a putea opera fie pe gaz, fie pe cărbune, și poate să ceară ajutor din rezervele de stat. Alte CET-uri nu mai au acest lucru, pentru că cele mai multe din cele care funcționau pe cărbune au fost închise sau trecute pe gaz. E cazul Oradiei, de exemplu, care a avut un CET exclusiv pe cărbune și a trecut exclusiv pe gaz. Ei au o instalație făcută cu 120 de milioane de euro, fonduri europene. Și totuși, acolo, primarul a declarat că are nevoie de ajutor și că premierul Cîțu i-a promis 20 de milioane de euro pentru a trece această iarnă. Până și un sistem modernizat are probleme.

Din discuțiile noastre cu cei de la rezerva de stat și cu cei de la Ministerul Energiei înțelegem că există (cărbune în rezerva de stat – n.r.). E destul de simplă situația: acum, să produci un MW de căldură, la Colterm costă 800 de lei, cu prețul actual. În acest mix 200 de lei per MW este maximum cât poate să dea primăria prin lege, subvenție. 200 de lei plătește consumatorul, 400 rămân neacoperiți”, mai explică Matei Creiveanu.

Economistul Creiveanu a fost prezentat în 1 februarie ca noul administrator public al orașului, venit din sectorul privat. El spune că insolvența este necesară, ca ultimă soluție, pentru salvarea Colterm. O compară cu o operație chirurgicală.

„Insolvența este ca o operație chirurgicală, până la un punct încerci să o eviți și există un moment în care chirurgul decide că e soluția cea mai bună. Dar nu e o decizie pe care o iei cu ușurință, ca la o intervenție chirurgicală. Asta este situația și aici, e singura soluție care practic permite operarea în continuare a sistemului de termoficare în condițiile de datorii istorice și care permite să te concentrezi pe operarea curentă și pe a aloca banii pe funcționarea curentă, datoriile urmând a fi restructurate de un administrator de insolvență. Era foarte greu și a fost foarte greu pe timpul verii să plătești și operarea curentă și să plătești și datorii din urmă, lucru pe care l-am făcut până acum.

S-au încercat tot felul de alte măsuri înainte, negocieri cu creditorii, reeșalonări șamd. Toate planurile astea greu de implementat, dar care au fost duse cu sacrificii, sacrificând pur și simplu alte destinații pentru bani, au fost date peste cap în momentul în care prețul la gaz s-a multiplicat în ultimele două luni. Orice calcul pe care l-am fi putut face acum trei luni pentru operaționalizarea Colterm au fost date peste cap. Este o situație pe care o au toate municipiile, e o diferență de nuanță. Diferența majoră este că, în afară de București, Timișoara are cel mai mare sistem de termoficare centralizată nerestructurat, nici tehnologic, nici instituțional. Diferența față de București, care este de zece ori mai mare decât Timișoara, este că Bucureștiul a primit gaz de la Romgaz cu 150 de lei/MW. Noi plăteam la E.EON 550 de lei/MW, marfă, fără transport, distribuție, acciză. La Arad nici măcar nu s-a dat drumul la CET tocmai din cauza tarifului, la Drobeta Turnu Severin la fel”, ne-a mai declarat city managerul Timișoarei.

Nu se poate fără ajutor de stat

Ce se întâmplă totuși, de luni, la Timișoara? Matei Creiveanu crede că timișorenii nu vor îngheța în case, pentru că specialiștii Colterm negociază în continuare cu posibili furnizori de gaz. Primele trenuri de cărbune deja au ajuns la Timișoara, iar Primăria Timișoara și societatea de termoficare vor trebui să „se împace” și cu Complexul Energetic Oltenia, care, spune administratorul public, are cel mai potrivit cărbune pentru CET Sud.

„Cărbunele vine în flux, ieri a ajuns primul tren, acum sunt pe traseu mai multe, suntem în flux cu furnizorul de la Oradea, acolo avem alocate mai multe zeci de mii de tone pentru acest sezon și mai sunt și alți furnizori. Noi sperăm să putem să deblocăm situația și de la Complexul Energetic Oltenia, care are cărbunele pentru care acest CET a fost construit, ca putere, ca și specificații. Colterm are o eșalonare cu ei, dar să zicem că, în trecut, Colterm, administrația locală și-au bătut joc de acest furnizor tradițional, de care practic erau legați ombilical. Au acumulat datorii, nu au făcut nimic cu ele, până când CO, cred că aflat și el în insolvență, a oprit furnizarea. Dacă CO are încredere că Colterm va plăti ceea ce consumă și că va începe cumva etapizat să plătească și din datoriile istorice, cred că va da drumul la cărbune. Astea sunt soluțiile, pe lângă rezerva de stat. Dar, oricum ar fi, în ecuația aceasta, că e vorba de cărbune de la rezervele de stat, că e vorba de alocări de fonduri, la o cvadruplare a prețului la gaz niciun municipiu nu poate să supraviețuiască cu termoficarea fără ajutor de stat”, mai explică Creiveanu.

Colterm va funcționa de luni preponderent pe cărbune, iar pentru consumul de gaz necesar, „o fracție din ce s-a consumat iarna trecută pe zi”, va exista un alt contract cu un furnizor.

„De asta suntem aici. Dincolo de toate discuțiile politice, nu există altă prioritate pentru administrația locală și nu este cineva iresponsabil să lase totul așa. Discutăm până și cu E.ON, noi am avut un comportament extrem de fair-play cu ei, am plătit și datorii din urmă, e o decizie a lor, nu vreau să o comentez, dar suntem până și cu ei în discuție, nu avem orgolii, pur și simplu trebuie să rezolvăm situația în modul cel mai economic, cel mai viabil pentru sistemul de termoficare”, insistă city managerul.

Reprezentanții primăriei susțin că poartă zilnic discuții cu cei de la București, iar guvernul poate da o hotărâre pentru alocarea de cărbune din rezerva de stat. Și totuși, ca să ardă cărbune, Colterm are nevoie și de gaz.

Pe aceeași temă:

E.ON oprește în 25 octombrie gazul pentru Colterm, timișorenii rămân în frig. Dominic Fritz: Nu ne-am dorit să ajungem aici