Zeci de locuitori din nordul orașului au cerut o întâlnire cu echipa care elaborează PUG-ul orașului. Oamenii au locuințe în zonele Calea Torontalului, Grigore Alexandrescu, Aurel Pop, Arthur Rubinstein, Dr. Ernest Neumann, Marius Moga, Ion Hobana și Atanasie Demian și sunt nemulțumiți de mai multe planuri urbanistice zonale, elaborate după 2002, de când a fost aprobat PUG-ul vechi al Timișoarei. Unele permit ridicarea de blocuri de până la 22 de etaje în zone rezidențiale. La dezbatere au fost prezenți fostul arhitect șef al orașului, Radu Radoslav, actualul arhitect-șef, Sorin Ciurariu, dezvoltatori, avocați sau arhitecți și angajați ai primăriei.

Problema Timișoarei este că după elaborarea PUG-ului din 2002, care a fost extrem de permisiv, s-a permis adoptarea de PUZ-uri care permit construcții înalte între casele oamenilor, în zone rezidențiale. S-a discutat zeci de minute despre un PUZ de lângă actuala clădire VOX din Torontalului, aflat în dezbatere în perioada aceasta și care ar permite ridicarea de blocuri mult prea înalte în acea zonă. De asemenea, un alt PUZ vorbește despre un regim de înălțime P+22.

„Am investit niște bani acolo, am făcut credite să facem investiția respectivă cu gândul că este o zonă de case și nu vrem să ne trezim cu blocuri lângă noi”, a spus un tânăr care locuiește în zona aflată în discuție.

Memoriu către primărie

Fostul deputat Petrișor Morar a semnat și el alături de zeci de familii un memoriu către primărie, în care le cere celor responsabili să ia măsuri pentru a nu se ridica blocuri uriașe lângă casele lor.

„Nu este normal, la o zonă care era prevăzută prin PUG să fie una de parter, plus etaj, plus mansardă, să apară blocuri de peste 20 de etaje. Afectează viața tuturor. Mai mult, infrastructura, din păcate, este fragilă, făcută în cea mai mare parte pe bani privați, cedată gratuit Enel, EON sau cui a mai fost. Prin faptul că se dezvoltă foarte mult zona, utilitățile încep să fie cu probleme, se întrerupe curentul de foarte multe ori, gazul este de o anumită presiune, dar cert este că am construit și s-a construit, s-au mutat oamenii într-o zonă de parter cu un etaj, dincolo de media orașului Timișoara. În zonă nu au fost construite spații de utilitate publică, nu sunt grădinițe, nu sunt școli, nu avem o linie de tramvai sau autobuz, nu sunt suficiente locuri de parcare, parcările se fac pe străzile oricum foarte înguste. Sunt peste 150 de familii care au sesizat și au încercat să discute cu cei din primărie, să vadă ce se mai poate face. Noi am dorit să avem aceste dezbateri și, spre surprinderea noastră, când au fost dezbateri noi nu am fost invitați. Primăria se apară spunând că a trimis anonim locuitorilor din zonă scrisori care nu au ajuns niciodată la noi. Acum ne trezim în fața unui fapt împlinit și trebuie să vedem ce se mai poate face”, ne-a spus Petrișor Morar.

Oamenii spun că au discutat inclusiv cu investitorul și sunt hotărâți să meargă în instanță, dorind să blocheze mai multe acte emise de primărie.

„Nu știu care sunt șansele, suntem mulți în zonă, peste 150 de familii, se va discuta și sperăm că împreună vom găsi o soluție. Trebuie să vedem exact care sunt căile, un investitor a venit cu un avocat bine pregătit, va trebui și noi să găsim un avocat cel puțin de aceeași tale, dacă nu chiar mai bun, ca să apărăm și noi interesul public. Ar trebui să fie apărat de către primărie, pentru că vedem, de fapt, că arhitectul este mai important decât o decizie a consiliului local, orice PUG care este aprobat poate fi modificat la solicitarea arhitectului pentru un PUZ. Aici este marea noastră dramă, sperăm să se rezolve această treabă, poate și printr-o inițiativă legislativă”, a mai spus Morar.

PUZ-uri date pe bandă rulantă după PUG-ul din 2002

Planul Urbanistic General al orașului, adoptat în urmă cu 17 ani, a permis elaborarea de PUZ-uri cu foarte mari modificări. Actualul arhitect-șef al orașului, Sorin Ciurariu, spune că discuțiile au plecat de la un PUZ din 2003, care a dat naștere la parcelări și la autorizații și pe care acum cel care l-a cerut dorește să-l modifice. Numai că spre deosebire de acea perioadă, acum legea spune că procedura trebuie să fie mult mai transparentă și cere consultarea oamenilor care locuiesc în zonă. Ei nu știau de PUZ-urile din 2003, spune Ciurariu.

„Ei au spus «stop, noi vrem să știm de fapt ce se întâmplă în zonă». Ei nu aveau de unde să știe de PUZ-urile din 2003, acum urmează să se facă modificări. P+20 este în altă parte decât PUZ-ul despre care se face vorbire. Aproape toată zona aceea a fost acoperită de PUZ-uri în primii zece ani de după PUG. PUG poate permite ca în zone de case să fie construite blocuri atâta timp cât nu interzice. Dacă există interdicție, și PUG poate impune interdicție, dacă spune că nu poate fi modificat prin PUZ, atunci nu poate. Dacă lasă deschis instrumentului PUZ intervenția, atunci poate. În acest caz totul era punctat, era lăsat instrumentului PUZ posibilitatea modificărilor, lucru care s-a și întâmplat”, ne-a explicat arhitectul-șef al orașului.

Noul PUG, potrivit lui Ciurariu, prevede urbanizare, dar cu constrângeri. Practic, zona poate fi urbanizată printr-un plan urbanistic zonal, dar numai în prevederile din PUG.

„Până acum nimeni nu a solicitat detalii. Tot ce apare cu «U» în noul PUG presupune existența unor PUZ-uri, dar în condiții limitative. Atunci nu mai poți să schimbi parametri stabiliți prin PUG, dar poți să schimbi configurarea terenului, poți să schimbi utilități, poți să schimbi ce permite. Restricțiile sunt mai explicite și mai constrictive, ceea ce nu exista deloc în vechiul PUG”, a completat Ciurariu.

La dezbaterea de miercuri, de la ora 14, de la primărie, a participat și avocatul unui dezvoltator care vrea să ridice mai multe imobile în zona Torontalului, pe str. Aurel Pop.

Cristian Clipa spune că există planuri urbanistice zonale care datează din 2008 și care permit un regim de înălțime P+10E.

„Este eronată afirmația potrivit căreia regimul de înălțime al zonei a rămas la un nivel foarte jos, de P+2 cel mult. Potrivit legii care disciplinează materia urbanismului, toate PUZ-urile aprobate până la momentul finalizării noului PUG vor fi automat absorbite în conținutul acestui PUG. Astăzi nu se mai poate spune că se poate ține cont de o realitate urbanistică ce exista la nivelul anului 2003. Suntem în 2019 și începând cu 2008 s-au produs modificări, unele dintre ele fără consultare publică”, le-a explicat Clipa celor prezenți la dezbatere.

„Eu sunt locuitor al acelei zone și vine cineva și mă deranjează, iar primăria ar trebui să mă apere. Dvs. veniți și puneți niște blocuri lângă case, cu P+22. Vorbiți de egalitate, ce egalitate?”, a completat un locuitor din zonă.

„Noi ne simțim azi agresați, abuzați de către primărie. Eu am o casă rezidențială, nu să-mi treacă mașini de 40 de tone pe acolo noaptea, pe Aurel Pop”, a intervenit Petrișor Morar.

Un alt tânăr le-a explicat celor din primărie că are un vecin care locuiește la 15 metri de o viitoare parcare supraterană al cărei PUZ este în discuții în această perioadă.

„S-au construit birourile VOX, n-au parcaje, atunci evident că au cumpărat un teren și fac parcajele acolo, asta înseamnă lipsă de coerență în gândire. Li s-a dat dreptul să construiască birouri P+8 și apoi și-au dat seama că nu au locuri de parcare”, a intervenit și Radu Radoslav, fost arhitect-șef al orașului.

Noul PUG, mai restrictiv

Noul Plan Urbanistic General al orașului va fi mai restrictiv, spun specialiștii care lucrează la elaborarea lui.

„PUZ-urile sunt un instrument foarte versatil la cheremul proprietarilor. S-a pornit de la libertate totală, a fost cu siguranță o greșeală în cadrul administrativ, legea urbanismului s-a modificat de mai multe ori, iar acum PUZ-urile au mult mai puțină putere decât aveau acum câțiva ani. În legea urbanismului nu există obligativitatea de a fi preluate de PUG. Au fost niște PUZ-uri cu durate de valabilitate foarte lungi, acum sunt scurte, 2-3 ani, pe baza lor se eliberează autorizații de construire, valabile și ele 1 an. La un moment dat nu se mai pot elibera autorizații pe ele, ci se vor elibera după noul PUG. Niciun PUZ vechi sau nou nu se ridică la un standard de calitate al locuirii, niciunul nu are infrastructura minimă de calitate pentru o zonă de locuit. Zonele din Timișoara suferă foarte rău, pentru că se gândesc la interesul primordial, nu la cel comun. Pe noul PUG, la Calea Torontalului, pe termen lung, atunci când toate PUZ-urile acelea își vor trăi viața este un PUZ mai mare, cu funcțiuni care nu sunt neapărat de rezidențial, cu spații care dezvoltă servicii pentru zona din spate. Casele care sunt acolo sunt bine construite, dar mai sunt încă multe terenuri libere care vor trebui să fie planificate altfel”, a explicat Eugen Pănescu, arhitect din Cluj, coautor al Planului Urbanistic General al Timișoarei aflat în lucru.

Pe de altă parte, avocatul Cristian Clipa spune că evoluția urbanistică a unei localități de dimensiunea Timișoarei este extrem de dinamică și că dispar zonele industriale, iar în zona blocurilor vor apărea la un moment dat altele mai mari.

„Noi suntem obișnuiți cu formatul P+4 de dinainte de 1990 din cartierele care la vremea aceea erau socotite cartiere muncitorești, dar modelul acesta este de mult depășit, inclusiv în occident. Nu mai putem merge pe ideea unor construcții de mică și medie înălțime, în condițiile în care noi toți cred că suntem de acord că densitatea populației în Timișoara crește în progresie geometrică”, a precizat avocatul.

Am putea avea PUG până la sfârșitul anului

Noul PUG al orașului, prelungit din 2012 până în 2022, ar putea fi gata anul acesta, spune arhitectul-șef al orașului. Mai e nevoie doar de un aviz, de la Ministerul Dezvoltării, după care va fi supus spre aprobarea consiliului local.

„Termenul fericit pentru noul PUG, dacă toată lumea își face treaba în timp real, este sfârșitul anului 2019. Dar asta înseamnă ca nimeni, din etapele de avizare și din organismele care politic ar putea să aibă poziții divergente doar ca să câștige capital să nu tragă de timp, fiecare să-și facă treaba bine. Doi ani și jumătate am stat la Ministerul Transporturilor pentru aviz, dar nu din cauză că ministerul nu a vrut să ne dea, dar parțial și din cauză că noi am devenit, ca să spun așa, oraș cu calități de trafic naval și a trebuit să obținem un aviz de la o autoritate care până acum nu ne-a dat niciodată aviz pe PUG. Mai trebuie aviz doar de la Ministerul Dezvoltării, un aviz de conformitate de la Consiliul Județean Timiș și avizul de la Consiliul Local Timișoara. Termenul este 2020, legea modificată anul trecut a spus că 48% din țară nu are PUG-uri în valabilitate, deci putem să le prelungim maximum 10 ani de la expirare, respectiv 2012 la noi, și încă 10 ani înseamnă 2022. Eu chiar vreau să avem un PUG nou pentru capitală culturală”, a explicat Sorin Ciurariu.

Concluzia dezbaterii a fost clară. Timișoara este un oraș cu lipsuri majore în cartiere, mai ales în zonele rezidențiale. Eugen Pănescu, arhitectul din Cluj care este coautor al Planului Urbanistic General al Timișoarei aflat acum în lucru, spune că orașul ar trebui să profite de consiliile consultative de cartier, consilii care nu mai există niciunde în țară.

„Planul Urbanistic General stabilește viitoarea viziune pentru anumite zone și are și zone de locuințe individuale și zone de locuințe cu un regim mai dens, inclusiv de servicii. Nevoia de densificare pe ansamblul municipiului este posibilă și trebuie făcută cu grijă față de zonele de locuințe existente unifamiliale. PUG ține seama evident de situațiile acestea. Majoritatea acestor zone, de fapt, au niște lipsuri majore, de dotări conexe locuitorii, legate de infrastructură de acces, de drumuri suficient de largi, de spații comune, pentru agrement, spații verzi, sport, educație, sănătate și cultură. Fără acest tip de dotări nici zonele de case și nici zonele de blocuri nu o să fie de calitate. Din păcate, foarte mulți cetățeni din Timișoara locuiesc în zone lipsite de asemenea calități. Sunt zonele și majoritatea zonelor construite după revoluție, când bunul plac al proprietarilor a ajuns să dicteze ceva ce le atinge interesele pe termen lung chiar lor, este lipsa de calitate”, a conchis Pănescu.