Consilierii judeţeani au aprobat, săptămâna trecută, un raport privind stadiul de realizare a măsurilor din Programul integrat de gestionare a calităţii aerului pentru Timişoara şi localităţile limitrofe. Vă reamintim că România risca amenzi de sute de mii de euro pe zi de la Comisia Europeană din cauza nerespectării Tratatului de aderare, mai exact la normele de poluare prevăzute în acesta. Printre municipiile cele mai poluate din România se afla şi Timişoara, unde depăşirile valorilor limită de PM 10 (particule cu diametrul mai mic de 10 microni, sau, mai pe româneşte, praf) în aer erau mult peste limita admisă de organismele europene.
Pentru a ţine situaţia sub control, Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoara au întocmit un program de gestionare a calităţii aerului. În acest raport sunt evidenţiaţi şi principalele surse de poluare din judeţ. În fruntea listei se află CET Centru şi CET Sud, ambele aparţinând Colterm. Dar şi firme precum Detergenţi SA, Azur SA, Lasselsberger sau Smithfield.
Pentru monitorizarea calităţii aerului, în ultimii patru ani au fost folosite şapte staţii, datele fiind transmise în timp real şi oficialilor europeni. Astfel, au fost amplasate staţii de monitorizare în Calea Şagului, Piaţa Libertăţii, Zona Soarelui, Calea Aradului, Lugoj, Carani şi Moraviţa.
Din datele prezentate de acest raport reiese că în ultimii patru ani frecvenţa depăşirilor este mai mică, însă cantităţile maxime de praf în aer măsurate de aceste staţii sunt tot mai mari.
Astfel, la staţia TM-1, amplasată în Calea Şagului, frecvenţa depăşirilor cantităţii maxime de praf în aer a scăzut, în ultimii patru ani, de aproape zece ori, însă maxima zilnică înregistrată a crescut cu peste 50 de procente. Media anuală, însă, este din ce în ce mai bună, în ciuda recordurilor negative.
Sursele de poluare
Raportul identifică şi sursele care au generat această poluare îngrijorătoare. Astfel, în Calea Şagului şi Calea Şagului, praful este produs de “arderi în industria de transformare şi pentru producerea de energie electrică şi termică”, traficul rutier, arderea pentru producerea de energie termică realizate de centralele de apartament, lucrări în construcţie şi de tratarea şi eliminarea deşeurilor.
În judeţ, situaţia este un pic schimbată, principalele surse de poluare înregistrate la Carani fiind agricultura, traficul rutier, sau arderile în industria de prelucrare.
“Dintre sursele posibile de emisii PM10 cu impact asupra calităţii aerului se pot enumera: sursele din activitatea industrială, din sistemul centralizat şi individual de încălzire a populaţiei, din centralele termoelectrice, din traficul rutier, din activitatea de constructii”, se arată în raportul aprobat de consilierii judeţeni.
De asemenea, în raport se arată că societatea de termoficare Colterm este în parte vinovată pentru această situaţie.
“Evoluţia concentraţiei de particule în suspensie PM10 arată că la începutul şi sfârşitul de an, în perioada rece, se observă o contribuţie a surselor de suprafaţă cu înălţime de emisie joasă, asociate activităţilor de încălzire rezidenţială. SC COLTERM SA, deţine 7 instalaţii mari de ardere (IMA), 5 pe amplasamentul CET Centru ce folosesc drept combustibil gazul natural şi păcura şi 2 pe amplasamentul CT Sud ce sunt alimentate cu gaz natural şi lignit. La nivelul anului 2007, unitatea un avea montate arzătoarele cu NOx redus şi nu erau modernizate electrofiltrele pentru reţinerea pulberilor”, se mai arată în raportul amintit.
Alte surse de praf identificate de inspectorii de mediu sunt traficul, încălzirea rezidenţială, utilizarea materialelor antiderapante, starea improprie a carosabilului, salubrizarea insuficientă şi condiţiile meteorologice.
Planuri pentru reducerea cantităţii de praf
Tot în acest raport se arată însă că societatea Colterm se află într-un amplu proces de retehnologizare, care va reduce pe viitor şi mai mult cantitatea de praf produsă.
De asemenea, în ultimii ani, în Timişoara s-au luat o serie de măsuri pentru limitarea cantităţii de praf produsă în special de trafic, prin restricţionarea traficului greu pe unele străzi, conectarea şi extinderea reţelei de biciclete sau instituirea unor restricţii de viteză.
Dintre măsurile aprobate prin acest plan, care încă nu au fost realizate se numără reabilitarea străzii Cloşca, realizarea sistemului de supraveghere video a traficului, creşterea gradului de folosire a transportului public prin achiziţionarea de mijloace de transport nemotorizat, cum ar fi achiziţionarea de tramvaie noi, extinderea reţelei de troleibuz până la Dumbrăviţa şi Ghiroda şi extinderea liniei de tramvai până la Moşniţa.
Citiți principiile noastre de moderare aici!