O analiză realizată în cadrul campaniei Grădina cu Speranţe, desfăşurată de către Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson în parteneriat cu Societatea Română de Neurologie, arată că doar 5% dintre români sunt dispuşi să acorde o mână de ajutor bolnavilor de Parkinson. Rezultatele au fost obţinute în urma unei campanii desfăşurate la nivel naţional, în 6 orașe: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi, Oradea, Timişoara şi Târgu-Mureş.
În cadrul campaniei desfăşurate la Timişoara rezultatele au fost asemănătoare cu cele obţinute la nivel naţional: aproape 5% dintre timişoreni au fost dispuşi să ajute bolnavul, în timp ce aproximativ 2% au ignorat situaţia. În cadrul campaniei au avut loc evenimente locale desfăşurate în fiecare dintre cele şase oraşe, în care trecătorii au fost puşi în situaţia de a ajuta un bolnav de Parkinson cu semne evidente de boală.
Astfel, mai multe filmări realizate în perioada aglomerată dinaintea Paștelui, în centre comerciale din cele șase orașe, arată că dintre cei aproape 5.000 de români expuşi mesajelor campaniei, doar 5% au întins o mână de ajutor, în timp ce aproape 6% au ignorat cu desăvârşire problemele bolnavului. O majoritate covârşitoare, de aproape 90% dintre trecători, a privit indiferentă situaţia şi a ales să îşi continue rutina zilnică.
„Povara bolii pentru un pacient cu boala Parkinson este de multe ori foarte grea. Pe lângă problemele de sănătate create de această afecţiune cronică neurodegenerativă, acesta trebuie să înfrunte zi de zi discriminarea și indiferența celor din jur. Barometrul compasiunii românilor pentru bolnavii de Parkinson este de fapt o «radiografie» bazată pe cifre şi imagini concrete a realităţii sociale cu care se confruntă bolnavii zi de zi. Asociaţia de Luptă împotriva Bolii Parkinson a organizat această serie de evenimente pentru a trage un semnal de alarmă la nivelul întregii societăţi”, spune Dan Raican, președintele Asociaţiei de Luptă împotriva Bolii Parkinson şi bolnav de Parkinson de peste 15 ani.
Principalele motive pentru care majoritatea persoanelor a ignorat bolnavul de Parkinson au fost lipsa de informare cu privire la gravitatea acestei boli şi confundarea simptomatologiei cu starea de ebrietate. În plus, femeile s-au dovedit reticente în a ajuta un bărbat, tinerii s-au amuzat de situaţiile în care era pus bolnavul de Parkinson, iar grupurile de mai mari dimensiuni au avut o viteză de reacţie mai întârziată.
Tremorul necontrolabil, rigiditatea musculară şi bradikinezia, pierderea echilibrului şi a coordonării sunt principalele simptome motorii ale bolii Parkinson. Alături de acestea, simptome cognitive precum: afectarea memoriei şi a atenţiei, dar şi vegetative: energie scăzută, oboseală, tulburări de somn sunt semne ale apariţiei bolii Parkinson. Afectarea mobilităţii, limitarea socializării, dar şi impactul pe care îl are asupra familiei scad calitatea vieţii pacientului.
Dintre toate cele șase oraşe participante în campanie, capitala s-a dovedit a fi cea mai empatică: peste 7% dintre trecători s-au oprit să ajute. La polul opus, ieşenii s-au dovedit cei mai nepăsători, peste 20% dintre persoane fiind absolut indiferente.
Campania s-a desfăşurat în perioada 8-16 aprilie 2015 şi a inclus șase centre comerciale importante din cele șase oraşe. Un actor a simulat simptomele bolii Parkinson, ajungând în situații dificile, în care avea nevoie de ajutor, testând astfel empatia trecătorilor.
La Timişoara au fost aproximativ 800 de persoane expuse mesajelor campaniei, sub 5% au ajutat, aproximativ 2% au ignorat, iar 93% au fost indiferenţi.
Boala Parkinson este o boală degenerativă cauzată de distrugerea progresivă a neuronilor care produc dopamina (substanţa neurotransmiţătoare responsabilă de capacitatea organismului de a-şi controla mişcările). În boala Parkinson se consideră că simptomele devin manifeste atunci când nivelul dopaminei din creier scade cu mai mult de 50% faţă de valorile normale. Cel mai adesea primele simptome al bolii Parkinson apar în intervalul de vârstă 50 -70 de ani. În ultimii ani s-a observat o scădere a vârstei la care este diagnosticată, una din 20 de persoane prezentând simptome în jurul vârstei de 40 de ani.
Citiți principiile noastre de moderare aici!