Nu mulți au fost timișorenii care s-au prezentat la dezbaterea primăriei, cerută de Asociația „Salvați Patrimoniul Timișoarei”, chiar și după aprobarea studiului de fezabilitate pentru „Reorganizarea circulației rutiere pe Inelul 1 de circulație și reproiectarea infrastructurii rutiere și de transport public – Pasaj Piața Victoriei”. În Sala Capitol a Filarmonicii Banatul s-au adunat arhitecți, ingineri, urbaniști, dar și timișoreni care locuiesc în centrul orașului și ar urma să fie afectați de șantier.

Clădirile vor avea de suferit, tot traficul auto din centru va fi înghesuit prin Pasajul Victoriei, proiectul nu are strategie de dezvoltare, centrul istoric va fi supus la riscuri, s-ar putea găsi vestigii, centrul orașului va fi supus unui colaps economic, nu sunt studii suficiente – acestea sunt doar câteva dintre problemele ridicate de participanți la întâlnirea de miercuri după-amiază.

Primarul Timișoarei a avut replici pentru fiecare, fie ele mai tăioase sau explicite, dar nu foarte tare. Dezbaterea a început cu o prezentare de câteva minute bune a proiectului, făcută tot de primar, deși la dezbatere erau prezenți și specialiști din primărie. Timișorenii prezenți i-au reproșat edilului că nu au putut vedea toată documentația care a stat la baza studiului de fezabilitate și că nu există un studiu de oportunitate.

„La ora actuală, se circulă în ambele sensuri cu probleme semnificative de încărcare și descărcare a porțiunilor pe care le avem din inel. El se închide pe un traseu care nu are cum să ne mulțumească. De pe Gheorghe Dima se merge prin Piața 700, se continuă pe Paris, pe Republicii, la Spitalul de Copii și ocolim prin spatele Grădinii de Vară Capitol ca să ajungem într-un târziu la Miu. Este o buclă uriașă inutilă. Ideea specialiștilor a fost, ea este susținută prin studii, să realizăm o închidere a Inelului 1 pentru traficul ușor – mașini obișnuite, jeepuri, inclusiv microbuze – prin fața Operei, prin pasajul pietonal actual, care este făcut foarte solid și care necesită lucrări minore de intervenție. Specialiștii propun închiderea Inelului 1 de trafic prin fața Operei, prin pasajul actual, consolidat atât cât trebuie să fie consolidat, dar repet, specialiștii care răspund cu viața lor pe semnătura pe care o dau, știu ce trebuie făcut”, a explicat Robu.

Edilul este convins că se va circula fără probleme pe Inelul 1 și prin Pasajul Victoriei, atunci când șantierul va fi închis.

„Vom avea, după ce se aplică această soluție, următoarea situație: în jurul centrului istoric vom avea o cale de circulație în sens unic, de la Punctele Cardinale, pe traseul Popa Șapcă – Alexandru Ioan Cuza – Gheorghe Lazăr – Republicii, apoi prin subteran, se iese după racordul cu 20 Decembrie, se continuă cu I.C. Brătianu, pe sub Bastion și se ajunge la Punctele Cardinale. Circulația ar urma să fie în sens unic, pe cel puțin 3 benzi pe sens, din care una dedicată transportului în comun. Cine dorește să iasă de pe inel va circula pe banda exterioară și va putea să iasă fără să aibă un conflict”, a completat primarul, care a mai ținut să precizeze și că strada Sf. Ioan ar urma să fie „pietonală”, dar pe ea vor circula și mijloacele de transport în comun. De altfel, șoferii care vor dori vor putea ocoli pasajul prin fața Catedralei, spre primărie, apoi spre Colegiul Tehnic „Ion Mincu”, urmând să iasă pe Bulevardul I.C. Brătianu, sub care ar urma să fie amenajată o parcare subterană cu 700 de locuri. Dacă nu demult spunea că parcarea va fi făcută abia în a doua etapă a proiectului, acum primarul s-a răzgândit și le-a spus celor prezenți că aceasta este prioritară.

„Noi vrem să descurajăm intrarea mașinilor în zona centrală”, a spus foarte convins Nicolae Robu. Oamenii i-au reproșat însă că prin acest proiect se încurajează intrarea șoferilor în centrul istoric, în timp ce alte orașe scot afară din centru traficul auto.

Participanții la dezbatere se tem că odată ce se va săpa în centru, clădirile istorice care și-așa sunt degradate vor avea și mai tare de suferit.

„Aș dori să știu, eu pun viața cetățenilor care ar avea de suferit dacă clădirile din centrul Timișoarei ar suferi din cauza acestui pasaj. Toată lumea știe cum sunt construite clădirile în zona centrală. Pasajul are 2,6 metri, normele europene prevăd 3,5 metri. Dacă se vor respecta aceste norme, cine va permite să se mai sape încă un metru? Nu văd la ce ne-ar folosi această scurtătură, nu mi se pare un câștig că vor circula mașini pe sub Piața Victoriei”, a atras atenția Corneliu Vaida. Potrivit șefului Direcției Tehnice din primărie, Culiță Chiș, pasajul va avea 2,9 metri.

Un alt participant a atras atenția că tot traficul din centru va fi înghesuit prin pasaj, ceea ce nu ajută nicicum la reducerea poluării și la descongestionarea traficului în zona centrală.

„Un studiu nu este un proiect. Nu s-a arătat în cifre, nu s-a arătat cât se reduc timpii, acest studiu nu aduce beneficii per global. Sau dacă le aduce, rugăm specialiștii să le prezinte cu cifre, cât se reduce traficul, câte mașini vor trece pe acolo pe oră, ce se va întâmpla la orele de vârf”, a spus acesta.

N-a fost însă niciun specialist în sală, singurul care a oferit explicații fiind primarul.

„Specialiștii propun, după studii făcute, să se circule cu un singur sens, având studii de trafic, concluzionând că nu se pune problema să se parcurgă inelul complet pe trasee lungite datorită sensului unic, întrucât se vor pune în valoare mai bine și alte trasee care există la ora actuală și care sunt încărcate”, a răspuns edilul, precizând că studiul de fezabilitate a fost întocmit de o firmă din București, care are capital italian.

Arhitecții de la OAR cer mai multe studii

La dezbatere au fost prezenți mai mulți arhitecți de la Ordinul Arhitecților din România, în frunte cu Vlad Gaivoronschi, președintele filialei timișene a OAR. Aceștia au ridicat problema lipsei de studii, menționând că proiectul nu are nicio strategie de dezvoltare sau regenerare urbană, fiind doar un proiect de trafic auto.

„S-au ignorat riscurile la care se expune Ansamblul Corso. Soluția este în principiu corectă, dar nu poate suplini Inelul 2, care ar trebui să fie principal. Nu cred că un astfel de șantier nu va afecta la modul major spațiul public. Trebuie să implice specialiști, urbaniști, istorici, este centrul istoric al orașului”, a precizat Adina Szitar, vicepreședinte OAR Timiș.

Edilul-șef a dar lămuriri că Piața Victoriei nu va fi afectată deloc și a spus că, dacă nu a fost respectată legea, se vor parcurge procedurile legale care ar fi trebuit să fie parcurse.

Vlad Gaivoronschi i-a replicat primarului că în Piața Victoriei va fi nevoie de o lărgire a pasajului existent și că piața nu poate fi afectată prea mult, fiind un loc de evenimente, mai ales în condițiile în care Timișoara candidează pentru titlul de Capitală Culturală Europeană.

Un alt arhitect a atras atenția că deschiderea unui nou șantier în zonă ar însemna „un colaps economic și social al centrului orașului”. De cealaltă parte, Robu a promis un spațiu verde frumos în față la Modex, pe actuala parcare – care va dispărea, dar și… o statuie ecvestră în mijloc.

Cei care au cerut dezbaterea, reprezentanții Asociației „Salvați Patrimoniul Timișoarei”, au venit pregătiți cu un exemplu: cazul Köln.

„Acolo au fost pagube de 1 miliard de euro”, a precizat Ilie Sârbu, directorul asociației, menționând că în Köln, atunci când s-a săpat, s-au prăbușit clădiri și au murit oameni. „Ce se întâmplă la Timișoara nu are legătură cu nicio pagubă”, i-a replicat primarul orașului.

Apă freatică, în pivnițele clădirilor de pe Republicii?

Un timișorean care locuiește într-o clădire de pe Bd. Republicii a atras atenția că e posibil ca locatarii din zonă să rămână fără gaz ani de zile. A dorit să afle cât de mult se sapă pe bulevard, iar răspunsul a venit imediat de la directorul Direcției Tehnice: patru metri. Un alt timișorean care locuiește pe Republicii s-a plâns că de fiecare dată când plouă se inundă subsolul, menționând că apa nu vine din canalizare, ci din pământ.

„Vecinii spun că a apărut o înclinație spre șosea. Imobilul a fost bombardat în timpul războiului și noul imobil s-a construit pe fundația veche. Au zis că s-a stabilizat, că prezintă siguranță, s-au mutat locatarii, dar la mulți ne e frică că dacă se sapă se afectează. La ploi abundente, când se inundă pasajul Jiul, și la noi în pivniță iese apa din sol, nu din conducte. Cam până la glezne vine, după două zile se retrage. E sigur că are legătură cu pânza freatică. Imobilul acesta poate să fie afectat de un cutremur peste 20-30 de ani, când nu mai stau eu acolo, poate stau copiii mei. Deci, trebuie gândită bine”, a spus acesta. Nicolae Robu i-a explicat că sigur nu este vorba despre pânza freatică dacă pivnița se inundă atunci când se inundă și pasajul Jiul și i-a promis că va sesiza societatea de apă și canal cu privire la această problemă.

Ioana Constantinescu, inginer constructor cu o experiență de 15 ani în proiectare și șantiere, este ferm convinsă că odată ce se va săpa în centru se vor descoperi vestigii.

Până la urmă, mai mulți prezenți la dezbatere au ajuns la un numitor comun: toate orașele mari din afară se chinuie să scoată traficul auto din zonele centrale.

„Toate orașele dezvoltă transportul urban și scot la periferie drumurile. De ce la noi se aduce totul în centru?”, a întrebat Gabriel Tușinean, care s-a plâns primarului că… l-a blocat pe Facebook.

„Noi nu neglijăm Inelul 2, dar nu am vrut să fiu excesiv de lung în introducere. Este vorba despre o abordare mult mai amplă, la scara întregului oraș. Inelul 4 este deja în execuție. În următoarele tronsoane, care vor porni în execuție la anul, se va face și un subpasaj (n.r. pasaj subteran) prin zona dincolo de UMT, unde iarăși se impune să trecem prin subteran. Va fi pasaj subteran în zona Solventul”, a explicat edilul-șef.

Un alt participant la dezbatere a prezentat modelul Oslo, unde autoritățile au decis să interzică traficul auto prin centrul orașului. Altcineva i-a sugerat primarului să se uite în ograda unor orașe precum Belgrad sau Ljubljana. Discuțiile au deviat atât de tare încât s-a vorbit despre posibilitatea de a intra cineva în pasaj cu o… bombă. S-a discutat și despre politică, dar și despre „Televiziunea Facebook” a Primăriei Timișoara, unde Nicolae Robu se laudă cu realizări.

„Dacă noi creăm alternative, atunci centrul va fi mai puțin circulat. (…)Nu vreau modelul Ljubljana, nu vreau aceste modele… eu vreau modelul Barcelona”, a replicat Robu. Nu putem ști cu exactitate la ce se referea primarul Timișoarei, clar este că atunci când a prezentat ideea pentru amenajarea pasajului auto, edilul visa la un pasaj… ca pe Champs Elysees.

Cert este că primarul nu se lasă și le va prezenta propunerile timișorenilor consilierilor locali, care vor decide dacă vor menține hotărârea adoptată sau vor cere refacerea studiului de fezabilitate.

Marile investiţii anunţate de conducerea Primăriei Timişoara în centrul oraşului – construirea pasajului rutier Piaţa Victoriei, reproiectarea infrastructurii de transport, cu reorganizarea circulaţiei în sens unic, şi amenajarea unei parcări subterane cu 700 de locuri – sunt estimate la aproximativ 51 de milioane de euro. Șantierul ar urma să dureze patru ani, lucrările făcându-se treptat. Conform unei prezentări mai vechi făcută de primarul Timișoarei, costurile sunt următoarele: lucrări de amenajări rutiere la suprafață, noi porțiuni de carosabile, noi benzi, refacerea benzilor existente, amenajare de trotuare, de piste de biciclete în jurul centrului istoric, plantări de copaci – 2,7 milioane euro; extinderea liniei de troleibuz – 0,3 milioane euro; semaforizare, iluminare și utilități în subteran – 14 milioane euro; parcarea subterană – 15,6 milioane de euro, Pasajul Victoriei – 2,3 milioane euro.

„Astea sunt cifrele reale şi sunt estimări ale proiectanților. Toată experiență noastră arată că la licitație prețul e undeva la circa 70% din prețul estimat de proiectanți, care lucrează cu anumite nomenclatoare de preţuri”, explica Nicolae Robu atunci când a fost aprobat studiul de fezabilitate pentru această investiție.