Anunţul a fost făcut pentru prima dată de primarul Gheorghe Ciuhandu, în luna ianuarie, la inaugurarea Sălii 2 a Teatrului Naţional din Timisoara. Deşi ar fi trebuit şi el să fie prezent la întâlnirea de astăzi a preşedinţilor cluburilor Lions şi Rotary, protestele profesorilor din faţa primăriei l-au împiedicat să ajungă. Cu toate acestea, locul său a fost ţinut de Violeta Mihalache, directorulul Direcţiei de Comunicare din cadrul Primăriei Timisoara, care a explicat că a început deja dialogul cu Ministerul Culturii în vederea depunerii candidaturii oraşului Timişoara la titlul de capitală culturală europeană, dar că nu a primit niciun răspuns până acum.
„Deciziile se iau cu mulţi ani înainte. Momentan se cunosc oraşele care vor fi capitale europene ale culturii până în 2019. Dosarul trebuie trimis până în 2012. Noi am trimis deja scrisori oraşelor înfrăţite pentru a le cere susţinerea şi am început un dialog cu Ministerul Culturii pe această temă”, a spus Violeta Mihalache.
Ioan Coriolan Gârboni, preşedintele Fundaţiei Academice Culturale Timisoara (FACT) şi cel care a convocat întâlnirea de marţi, speră să obţină şi sprijinul unor personalităţi precum Herta Muller şi Ioan Holander. „În astfel de demersuri contează enorm sprijinul comunităţii locale. Nu putem lăsa tot greul pe spatele primăriei. Deocamdată am adunat preşedinţii Lions şi Rotary pentru că sunt oameni bine situaţi financiar şi lideri de opinie. Ulterior se vor alia cu noi şi alte organizaţii, oameni politici, personalităţi din mediul universitar, oameni de afaceri. Vom încerca să facem lobby la nivel euroregional, să gândim împreună proiecte cu finalitate pentru oraş, care să ne ajute în acest sens”, a spus Gârboni. De asemenea, el a promis că Timisoara va avea până în 2012 nu mai puţin de şapte recorduri demne de Guiness Book.
La consorţiul constituit marţi au mai aderat, pe lângă preşedinţii cluburilor Rotary şi Lions, FACT, Fundaţia Bega, Asociaţia „ProPhilarmonia”, Fundaţia Timişoara ’89 şi Asociaţia Timisiensis. Urmează ca membrii consorţiului să se întâlnească zilele viitoare şi să traseze un plan de acţiune. 2021 este anul în care un oraş din România va fi numit capitală europeană a culturii, simultan cu un oraş dintr-o altă ţară. Ioan Coriolan Gârboni este însă optimist în ceea ce priveşte şansele Timisoarei. „Avem numeroase atuuri la nivel mondial, care trebuie puse în evidenţă. De asemenea, Timisoara este al doilea oraş ca putere economică din România, după Bucureşti. Avem teatru, filarmonica, operă, precum şi infrastructura necesară şi un grad ridicat de multietnicitate”, a mai declarat preşedintele FACT.
Citiți principiile noastre de moderare aici!