„Un fel de păcăleală de zonă interlopă”, a catalogat directorul Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Timiș, Sorin Predescu, ce s-a întâmplat cu ultima lucrare de pavare a unor străzi din zona istorică a Timișoarei. Joi, în cadrul unei conferințe de presă, el a prezentat cum s-au desfășurat lucrurile, din punctul de vedere al instituției pe care o conduce. Astfel, potrivit acestuia, Primăria Timișoara a solicitat un aviz de la Direcția de Cultură pentru repararea a 173 de străzi din zona istorică încă din 2017. Aviz pe care l-a primit, cu condiția, susține Predescu, ca înainte de începerea lucrărilor să prezinte direcției și un proiect.

Reprezentanții acestei instituții au constatat, însă, cu surprindere, că atât lucrările din zona Punctelor Cardinale, cât și cele de lângă Palatul Dicasterial, precum și cele din zona de protecție a monumentelor istorice, care include practic tot centrul Timișoarei, au început fără ca Direcția de Cultură să primească vreun proiect sau să emită un aviz final pentru acestea. Inițial, spune Predescu, reprezentanții direcției au cerut Primăriei Timișoara să le prezinte atât proiectul cât și autorizația de construcție necesară pentru demararea acestor lucrări, însă nu au primit nimic.

„Deși există extrem de multe încercări de comunicare a Direcției de Cultură cu primăria, suntem pur și simplu ignorați. Suntem ignorați ca și autoritate. În 2017 s-a venit cu o hârtie prin care ei spuneau că vor să facă reparații în toată zona e protecție a monumentelor istorice. Noi am cerut clarificări la acea hârtie care nu zicea cum se vor face acele intervenții. După mai multe discuții, cu greu au venit cu acele clarificări. În acel proiect era vorba efectiv despre reparații. Și atunci când am eliberat acel aviz am pus condiții pe care primăria nu le-a mai respectat niciodată. Noi am cerut să vină la o fază ulterioară, cea de proiect tehnic și detalii de execuție. (…) Lucrările de reparații au început în august 2019, fără respectarea niciunei condiții din acel aviz. Noi am tot trimis adrese. Am trimis în 4 septembrie să ni se comunice autorizația de construcție legată de avizul nostru. N-am primit niciun răspuns. Am revenit în 4 martie, nu am primit niciun răspuns și nici nu avem cunoștință că ar exista o astfel de autorizație de construcție. Acum există două posibilități: ori lucrările se desfășoară fără autorizație de construcție, ori cu nerespectarea unui aviz al nostru în cazul în care acea autorizație de construcție există și atunci ea nu e validă”, a spus Sorin Predescu.

Pentru că orice formă de comunicare între cele două instituții a fost sistată, cei de la Direcția Județeană pentru Cultură au decis într-o primă fază sistarea lucrărilor, iar apoi, la finele lunii martie, au făcut plângere penală, deoarece municipalitatea nu a întrerupt șantierul, încălcând astfel, susține Predescu, Legea Patrimoniului. Totodată, Direcția Județeană pentru cultură a sesizat și Inspectoratul de Stat în Construcții, Ministerul Culturii și Ministerul Dezvoltării.

Și OAR susține că legea a fost încălcată. Cum ar fi arătat pavajul șotron la Veneția

Și reprezentanții Ordinului Arhitecților din România, filiala Timiș, susțin că legea a fost încălcată flagrant în această situație. Mai mult, ei au venit cu exemple de bune practici de pavare din orașe mari ale Europei, precum Berlin, Siena, Milano sau Viena, pe care le puteți vedea în Galeria Foto atașată acestui articol.

„Am explicat cu cadru legal, cu ce înseamnă reglementările Planului Urbanistic General, a zonei protejate, a legii monumentelor. Primăria le încalcă, pur și simplu nu ține cont de ele. (…) Trebuie să ai un proiect semnat de arhitect, indiferent că vorbim de reparații. Înțelegem că trebuie făcut pe repede înainte, pentru că vine 2021, dar tocmai din această cauză trebuie să avem grijă cum intervenim. Un trotuar trebuie să fie un fundal care să nu deranjeze și să nu intre într-un conflict vizual cu clădirile din zonă. Nu vrei să captezi atenția cu un pavaj. El trebuie să fie ca ton cromatic în concordanță cu clădirile”, a explicat și Mirel Drăgan, președintele OAR Timiș.

Arhitectul a afirmat că, într-adevăr, există astfel de pavaje și în alte orașe din lume, cum ar fi la Boston, dar acolo ele nu sunt montate în zona istorică, ci într-o zonă de zgârie nori și clădiri de birouri.

„O să ajungem de râsul Europei cu lucrurile astea. E rolul nostru de a încerca să protejăm aceste lucruri”, a mai spus Mirel Drăgan.

Arhitecții de la OAR au prezentat și o simulare, cum ar arăta un astfel de pavaj la Veneția, de exemplu și au susținut că este foarte grav că Primăria Timișoara dă un exemplu de ignorare a legii.

„Ne uităm la unele case din Timișoara, construite ilegal și suntem scandalizați și ne dorim demolarea lor. Cu atât mai mult executivul Primăriei Timișoara ar trebui să fie un exemplu de respectare a legii. Ce exemplu dă în acest caz?”, a mai spus Drăgan.

Predescu: „A fost un fel de păcăleală de zonă interlopă”

Alături de reprezentanții Direcției de Cultură Timiș și OAR, la conferința de presă de joi au mai participat și reprezentanți ai Asociației Peisagiștilor, filiala Timiș, fostul arhitect-șef al Timișoarei și reprezentantul teritorial al Registrului Urbaniștilor, Radu Radoslav sau Gheorghe Lucaci, președintele Asociației Profesională de Drumuri și Poduri din România, Filiala Banat. Toți au afirmat că, în opinia lor, legea a fost încălcată în acest caz și că Primăria Timișoara ar trebui să sisteze lucrările și, eventual, să folosească acel pavaj în alte zone, în care se încadrează cu arhitectura și coloristica imobilelor.

Mai mult, peisagiștii acuză municipalitatea că în cadrul acestor lucrări au tăiat cel puțin un copac secular, aflat în patrimoniul verde al orașului. Este vorba despre un salcâm japonez, în vârstă de peste 100 de ani, care se afla lângă Castelul Huniade. Și în acest caz a fost depusă o plângere penală și a fost sesizată Garda de Mediu.

În încheiere, Sorin Predescu a susținut că Direcția de Cultură a fost practic păcălită de Primăria Timișoara, care, sub pretextul că dorește să repare străzile din zona istorică, a solicitat acel aviz general, iar apoi a montat acele pavaje.

„În martie am dat ordin de sistare de lucrări. Tu ești anunțat că trebui să sistezi lucrările și tu le continui? E responsabilitatea celui care le continuă. Noi nu știm nici măcar pe ce străzi se va interveni. Era o listă foarte mare de străzi pentru care s-a solicitat acel aviz. Au cerut tot ce înseamnă zonă protejată. Nu pot folosi acel aviz pentru a schimba practic configurația, finisajul și modul în care străzile sunt construite. E un fel de păcăleală de zonă interlopă în care eu îți spun că o să repar gardul și îl mut cu cinci metri. Sunt 173 de străzi pentru care s-a solicitat avizul, nici nu știu dacă există materiale pentru toate”, a concluzionat Predescu.

Am solicitat un punct de vedere și de la reprezentanții Primăriei Timișoara vizavi de legalitatea lucrărilor desfășurate în zona de protecție istorică și îl vom publica în momentul în care acesta ne va fi transmis.