La Primăria Timișoara a fost lansat, vineri, proiectul transfrontalier „Poli culturali – Politica culturală, instrument de dezvoltare comunitară şi regională”, care urmează să fie implementat în următoarele 16 luni de Institutul Intercultural Timişoara, lider de proiect, împreună cu Primăria Timişoara, Primăria Pancevo, Primăria Zrenjanin şi Parlamentul Civic din Vršac.
„Ca să înțelegem contextul, în 2010, două orașe din arealul nostru, Timișoara și Zrenjaninul, și-au propus să devină Capitală Culturală Europeană. Pancevo, find la 20 de kilometri de Belgrad, care la rândul lui și-a propus să devină Capitală Culturală Europeană, și-a dorit să se alăture demersului nostru. Aceste patru municipalități care se află în acest proiect se află în diferite stadii ale ciclului politicii publice privind dezvoltarea domeniului cultural, unele au strategii, unele implementează, altele nu au strategii, dar doresc să aibă, altele doresc să evlueze impactul”, a explicat directorul de proiect din cadrul Institutului Intercultural, Corina Răceanu.
Proiectul îşi propune să îmbunătăţească coeziunea socială şi culturală în zona transfrontalieră România – Serbia prin promovarea cooperării în domeniul politicilor publice culturale şi a participării active pentru dezvoltarea regională.
Concret, se doreşte creionarea unor noi direcţii de dezvoltare culturală pentru cele patru localităţi care se află la mică distanţă unele de altele, dar pe poziţii destul de diferite în ceea ce priveşte planificarea strategică a culturii. Timişoara ar urma să se aleagă cu o strategie culturală proprie în urma acestui demers.
„În unele localităţi există strategii culturale proprii (ex. Pancevo), iar în altele (de exemplu în Timişoara) strategia culturală se va realiza în timpul proiectului. Această strategie pe termen lung va contribui la fundamentarea dosarului de candidatură a municipiului Timişoara pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021″, spun iniţiatorii proiectului „Poli culturali”.
Chestionare pentru a schiţa profilul consumatorului de cultură
Implementarea va presupune mai multe activităţi, printre care realizarea unor cercetări sociologice şi statistice privind cererea şi oferta culturală în oraşele Timişoara, Zrenjanin şi Vršac, cercetarea impactului strategiei culturale a oraşului Pancevo şi a strategiei culturale a judeţului Timiş, dar şi elaborarea unor noi documente de politică publică – realizarea şi adoptarea strategiilor culturale pe termen lung, 2014-2024, pentru oraşele Timişoara şi Zrenjanin.
Practic va avea loc un amplu proces de consultare a populaţiei din zonele vizate.
„Cercetările se vor face abordând două dimensiuni, cercetarea consumului cultural și cercetarea ofertei culturale, pentru că acolo unde oferta se întâlnește cu consumul vorbim despre o piață culturală. Pentru că astăzi, în România, trebuie să începem să vorbim din ce în ce mai mult de acest tip de abordare (…) Cercetarea va fi o cercetare prin cartarea resurselor culturale și o identificare a nevoilor populației. Se doreşte identificarea modelelor de comportament ale consumatorilor, vom avea profiluri de consumatori pe tipuri de consum cultural. Vom avea profilul consumatorului de teatru, profilul consumatorului de muzică clasică, profilul celui care citește și așa mai departe… Pe de altă parte, vom avea și profilul non-consumatorilor, și aici, asupra acestor non-consumatori, este important să ne focalizăm după aceea. Și bineînțeles, vom identifica noi nevoi culturale. Ce se va întâmpla practic? Cercetare sociologică a cererii culturale la nivelul populației orașului Timișoara – 1.000 de chestionare, pentru Zrenjanin – 1.040, Vârșeț – 650. Vorbim despre primăriile din Zrenjanin și Pancevo, dar ele au și comunitățile rurale din zonă, deși nouă ni se par orașe mai mici decât Timișoara, împreună aduc un număr mai mare de locuitori. Cercetarea sociologică a ofertei culturale va fi o cercetare statistică. Pentru a identifica oferta culturală în Timișoara noi aproximăm 100 de organizații, dar vom vedea, vom invita să participe toți ofertanții culturali, chiar dacă sunt societăți comerciale care realizează acte de cultură, instituții, organizații, uniuni, școli, facultăți, toată lumea care de oferit ceva din punct de vedere cultural”, a afirmat Corina Răceanu, care a explicat că în această toamnă vom avea deja rezultatele acestor cercetări.
Un astfel de profil a fost realizat recent, de exemplu, pentru consumatorul de teatru din Bucureşti.
„Vrem să știm ce nevoi are consumatorul cultural, ce nevoi are cetățeanul, ce așteaptă de la cultură, ce preferă, care este profilul lui, cum arată consumatorul cultural fidel teatrului de exemplu. Chiar astăzi citeam profilul cultural al consumatorului din București pentru teatru. A apărut chiar ieri această informație, reprezintă femeia cu vârsta între 35 și 40 de ani, bine educată, cu un nivel de trai mai mare de 1.500 de lei, care frecventează de mai multe ori pe an această instituție culturală. Ok, veți spune dumneavoastră, și? Pe de altă parte știm care este profilul non-consumatorului cultural, acolo unde, prin oferta culturală, actanții trebuie să acționeze, pentru a-l aduce mai aproape de cultură”, a adăugat Răceanu.
„Nu există un grup important care preferă manele”
Ce se va întâmpla dacă rezultatele cercetărilor vor indica faptul că numărul celor care au o aplecare spre cultură este unul redus sau că în materie de preferinţe muzicale apare, pe un loc fruntaş, consumatorul de… manele? Iniţiatorii proiectului nu au astfel de temeri şi spun că zona de Vest a României stă bine la capitolul cultură.
„Nu există un grup important care preferă manele. De ce vă spun acest lucru? În ultimii 12 ani am fost consultant pentru elaborarea de strategii – și Oradea, și Aradul, și județul Arad și pentru Timișoara, județul Timiș, și internațional. Și știți ce am constatat, ultimul lucru, ultima cercetare pe care am făcut-o acum un an pentru Arad? Că nu există populație care preferă manele majoritar. Nu sunt nici 5%. Din acest punct de vedere cred că ar trebui să vedeți barometrul cultural național. Spre fericirea noastră să știți că de fiecare dată compar indicatorii de consum cultural la nivelul acestor comunități, Oradea, Aradul, Timișoara, cu barometrul național și vreau să vă spun că putem sta cu mândrie și cu fruntea sus că tot Banatu-i fruntea. Consumul cultural pe anumite domenii este dublu decât la nivel național, ceea ce este extrem de important ca forță pe care o avem”, a concluzionat reprezentanta Institutului Intercultural Timişoara.
Pe baza cercetărilor care vor avea loc va fi elaborată ulterior strategia culturală a municipiului Timişoara, care va fi gata cu un an şi jumătate înainte de depunerea dosarelor de candidatură pentru titlul de Capitală Culturală Europeană, estimează cei implicaţi în proiect. Unul dintre principalele obiective ale proiectului este îmbunătățirea calității serviciilor publice oferite populației de către actorii culturali.
Totodată, în cadrul proiectului vor avea loc dezbateri publice şi mese rotunde pe teme importante pentru viaţa culturală locală, în cazul nostru, candidatura oraşului Timişoara la titlul de Capitală Europeană a Culturii în anul 2021, la care vor fi invitaţi experţi internaţionali, şi vor fi organizate training-uri pentru funcţionarii publici.
Proiectul este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul IPA de Cooperare Transfrontalieră România Republica Serbia. Valoarea proiectului este de aproape 315.000 euro.
Citiți principiile noastre de moderare aici!