Autorităţile locale urmează să facă publice soluţiile de punere în valoare a vestigiilor descoperite în timpul lucrărilor din Cetate, după ce vor primi toate avizele necesare, până atunci continuăm serialul nostru cu prezentarea planului de refacere a Pieţei Ţarcului, sau General Traian Doda, cum se numeşte ea astăzi, ultima din cele patru pieţe cuprinse în proiectul de reabilitare a centrului istoric.
Suprafaţa reamenajată în acest caz este de 1.312 metri pătraţi. Lucrările în subteran s-au finalizat, Piaţa Ţarcului a fost toată betonată, iar şantierul a fost abandonat pentru că urmează să înceapă operaţiunea de punere în valoare a vestigiilor arheologice. Tot ce a ieşit la lumină acolo a fost acoperit înapoi, dar va fi marcat corespunzător.
Piaţa ar urma să fie pavată cu două tipuri de piatră.
„Sunt prevăzute două tipuri de pavaj: tipul 1 – piatra cubică 6x6x6 cm asigură zona de legătură a trotuarelor cu faţadele caselor (…); tipul 2 – piatra cubică 12x12x12 cm este dispusă în şiruri succesive, cu direcţia perpendiculară pe linia faţadei casei din strada Eugeniu de Savoya nr. 4 în partea sudică şi pe axul străzii în partea de nord, cu rosturi decalate, şi acoperă întreaga suprafaţă a străzii (cu excepţia zonei de intrare principală, zonelor verzi şi zonelor ocupate de bănci). Capacele pentru căminele de vane (apă şi canalizare), căminele de apometru şi racord la canalizare vor fi realizate din fontă sau bronz, într-un design personalizat cu informaţii despre istoria caselor, oraşului, locuitorilor etc. Demarcaţiile între zona carosabilă a străzii Palanca şi pietonalul Ţarcului se vor realiza prin borduri din piatră naturală de 25x20x20 cm” – s-a stabilit prin proiectul iniţial de reabilitare prezentat de către primărie.
Iluminatul ar urma să fie asigurat prin console ornamentale pentru lămpi pe faţadele clădirilor, dar şi un şir de lămpi pe stâlpi, rigola pentru scurgerea apelor pluviale va fi în partea centrală, ca să nu fie afectate faţadele imobilelor, vor fi amplasate bănci şi obiecte de semnalizare dintr-un material special, rezistent la intemperii, oţel Corten, pentru instituţiile găzduite de Palatul Dicasterial, rastel pentru biciclete, coşuri de gunoi etc.
„În zona scuarului se va amplasa un şir de lămpi pe stâlpi, în faţa Tribunalului. De asemenea, copacul din centrul scuarului va avea un iluminat decorativ. Se propun două tipuri de bănci: unul cu finisaj de granit, care delimitează zona verde, şi unul de lemn, cu forme rotunjite, ce înconjoară copacul existent din piaţă, din apropierea Tribunalului”, se arată în documentele oficiale prezentate de reprezentanţii municipalităţii.
Vestigiile istorice din Piaţa Ţarcului
Ce secrete ascunde Piaţa Ţarcului? Arheologii au descoperit acolo zidurile unei clădiri despre care cred că ar fi fost sediul Administraţiei Camerale a Imperiului Habsburgic, dar şi nişte structuri din lemn care ar proveni de la o construcţie distrusă în urma bombardamentelor austrice în urmă cu aproape trei secole.
„În urma analizei raportului de cercetare arheologică preventivă întocmit în februarie 2014 se propun modificări ale proiectului iniţial, cu scopul punerii în valoare a mai multor straturi succesive de dezvoltare a oraşului Timişoara: etapa cetăţii medievale de sub ocupaţie medievală, din care a fost identificat şi cercetat un complex – structuri de lemn de la o construcţie medievală, respectiv din etapa cetăţii Timişoara de sub ocupaţie habsburgică (sec. XVIII-XIX) – structuri compacte de zidărie ce aparţin celor două faze de construcţie ale edificiilor ce au aparţinut administraţiei imperiale habsburgice – Casa Camerală”, se arată în documentele primăriei.
În primul rând se propun modificări la nivelul pavajului.
Urmele arheologice ale locuinţei de lemn cu groapă de provizii care a ieşit la lumină în zona respectivă ar urma să fie marcate printr-o tablă groasă de 10 mm dispusă pe traseul pereţilor construcţiei, în interiorul căreia pavajul iniţial, piatra cubică, să fie înlocuit cu piatră de râu de dimensiuni între 100-150 mm care să sugereze incinta (groapa de provizii) în care s-au descoperit diferite obiecte, potrivit autorităţilor locale.
S-a propus de asemenea marcarea zidurilor primei faze de construire a vechii Case Camerale şi a unei clădiri contemporane cu aceasta (1747-1757) prin pavaj de piatră cubică de 6x6x6 cm dispusă în şiruri în care pavelele sunt aliniate unele cu celelalte, sau, o altă variantă propusă, piatră dispusă perpendicular pe direcţia zidurilor descoperite.
Ar urma totodată să fie marcate zidurile celei de-a doua faze de construire a Casei Camerale (1775-1790), respectiv zidurile noii Case Camerale, prin pavaj de piatră de 15x25x12 cm dispusă paralel cu direcţia zidurilor descoperite sau perpendicular.
S-au prevăzut modificări şi în ceea ce priveşte amplasarea obiectelor de mobilier urban pentru a oferi vestigiilor o vizibilitate adecvată şi la capitolul elemente de signalectică (lespezi inscripţionate, panouri informative).
„Întregul ansamblu va fi explicat cu ajutorul unui panou informativ dedicat Pieţii Ţarcului. Se propun următoarele elemente de signalectică: lespezi de piatră inscripţionate (se vor folosi lespezi de 900×560 mm ce vor fi tăiate în două piese) pentru marcarea pavajelor diferite, aferente celor două etape descoperite din perioada de dominaţie habsburgică (…); un panou informativ vertical realizat din tablă groasă de 10 mm adiacent conturului casei de lemn, realizat de asemenea din tablă (…); un panou informativ vertical realizat din Corten ce va deservi întreaga Piaţa Ţarcului, ce va fi tăiat şi serigrafiat cu ajutorul laserului – pe acesta se vor putea amplasa informaţii legate de întreg complexul arheologic descoperit, se vor putea adăuga desene sau planuri pentru explicarea acestuia”, mai precizează reprezentanţii primăriei.
În total ar urma să fie şase lespezi de piatră inscripţionate. Explicaţiile pentru fiecare obiectiv în parte ar urma să fie stabilite împreună cu arheologi şi istorici.
Lucrările din centrul istoric trebuie finalizate până la sfârșitul acestui an.
Articole pe aceeași temă:
Doua firme din Alba se ocupa de vestigiile din centrul Timisoarei. Putem intra cu lucrarile in 2016
Planul complet de reabilitare a Pietei Sfantul Gheorghe – centrul spiritual al Cetatii
Ce secrete ascund strazile Mercy, Savoya si Tarcului? Crampeie din istoria Cetatii Timisoarei
Citiți principiile noastre de moderare aici!