Audierea publică de la primărie a fost organizată de reprezentanţi ai societăţii civile, de așa-numitul Grup de inițiativă metropolitană “Pădurea Verde”. Participanţii, cetăţeni de rând, reprezentanţi ai unor asociaţii sau ai unor instituţii publice, şi-au spus fiecare părerea vizavi de cum ar trebui să arate pădurea, urmând ca propunerile lor să fie înaintate autorităţilor în contextul în care se lucrează la elaborarea viitorului Plan Urbanistic General al Timişoarei.
Teodora Borghoff, directorul executiv al Asociaţiei Timişoara Capitală Culturală Europeană, crede că Pădurea Verde ar trebui modernizată pentru a deveni un punct de atracţie pentru toţi timişorenii. „Susţinem modernizarea cu responsabilitate a Pădurii Verzi, pentru că oamenii oricum intră în ea. Decât să adunăm gunoaiele de pe urma picnicurilor ilegale ce ar fi să amenajăm spaţiul şi să cultivăm şi în Timişoara această cultură pentru mediu. Ar putea fi amenajat un spaţiu care să poate găzdui manifestări cultural artistice, ar putea fi construite amfiteatre cu impact minim asupra mediului unde să poată fi organizate diferite evenimente, departe de zonele locuite, să facem trasee tematice prin pădure, poteci şi alei, locuri unde oamenii să facă sport, să se poată face gimnastică în aer liber, yoga… Propunem crearea de spaţii pentru sporturi la liziera pădurii, fără ca acest lucru să presupună defrişări. Şi evident e nevoie şi de parcări”, a afirmat Teodora Borghoff, precizând că pentru această infrastructură ar putea fi folosite materiale naturale, cu impact redus, cum ar fi lemnul.
Alţii au spus că ar dori să poată ieşi să se relaxeze la Pădurea Verde, să poată merge acolo la picnic, să se plimbe pe jos sau cu bicicleta şi să fie amenajate terenuri unde să poată să practice diferite sporturi la marginea pădurii. Au existat şi voci care au afirmat că nu ar trebui permise picnicurile în pădure.
Reprezentanta Asociaţiei Ecovet crede că locul ar putea deveni „un sanctuar al păsărilor şi al animalelor sălbatice”, că o bucăţică din pădure ar putea fi folosită pentru acest lucru. Aceasta a propus şi realizarea de trasee de acces pentru ATV-uri şi motociclete lângă barajul de la Dumbrăviţa.
Reprezentanţii primăriei au vorbit mai ales despre păstrarea „funcţiei ecologice” a Pădurii Verzi. „Nu ne opunem funcţiei recreative, dar ea trebuie foarte bine gândită, la liziera pădurii”, a afirmat Iudit Bere-Semeredi, consilier în cadrul Direcţiei de Mediu a municipalităţii, atrăgând atenţia că ATV-urile, câini şi pisicile nu au ce să caute în zonă.
La întâlnire a participat şi un reprezentant al Ocolului Silvic care a vorbit despre situaţia acestui obiectiv. „Pădurea Verde are 723 de hectare, dintre care 93 la sută sunt în proprietatea statului român şi doar 7 la sută, circa 50 de hectare, se află în proprietatea Primăriei Timişoara. Pădurea Verde are o valoare deosebită pentru biodiversitate, avem o rezervaţie naturală pentru specia stejar şi specii autohtone de orhidee. Zonele de picnic este necesar să fie în afara pădurii pentru că există pericol de incendiu şi poate să ia foc toată pădurea. Importantă este şi organizarea colectării deşeurilor care la momentul actual este cam în stare de pauză…”, a afirmat Andrei Hrib, inginer silvic în cadrul Ocolul Silvic Timişoara.
Problema curăţeniei a fost ridicată de majoritatea participanţilor la audiere. Concluzia unanimă a fost că timişorenii au nevoie de aer curat şi de această pădure.
Citiți principiile noastre de moderare aici!