„Sunt bolnavă de peste 10 ani. Am trecut prin numeroase investigaţii medicale, internări, operaţii şi probleme de sănătate. Din 2008 sunt pensionată pe motiv de boală şi încadrată în grad de handicap II accentuat cu diagnosticul arahnomielită cronică, sindrom paraparetic, deficienţă neuromotorie accentuată prin tulbuări la mers. Comisia pentru persoane cu handicap mi-a acordat această încadrare definitiv, fără drept de muncă. În acelaşi timp, Casa de Pensii Timiş îmi retrage pensia de boală şi mi se precizează că am „capacitatea de muncă păstrată”. Am făcut, anul trecut, contestaţii şi la Casa Naţională de Pensii şi la Guvern şi totuşi pensia de boală nu mi s-a mai acordat înapoi. Acum trăiesc doar cu 230 de lei pe lună. Nu am nici căldură acasă”, spune Ileana Chifor, din Timişoara.
Ileana Chifor a ajuns la OADOR cu gândul să primească dreptate. „Aceasta este ocrotirea socială în România. O comisie recunoaşte că femeia este persoană cu handicap fără drept de muncă, iar o alta îi opreşte pensia de boală, trimiţând-o la muncă. Noi vom cere internarea femeii la secţia de neurologie a Spitalului Judeţean Timişoara, să constate dânşii stadiul bolii. Cu aceste rezultate, vom cere o reanalizare a cazului, aici la Timişoara”, a precizat Teodor Raţiu, coordonator al OADOR.
Citiți principiile noastre de moderare aici!