Întrebat ce părere are despre modificarea legilor securității naționale, deputatul USR de Timiș Nicu Fălcoi spune că a militat de fiecare dată pentru o dezbatere deschisă, iar ceea ce vedem acum sunt primele semne că Guvernul încearcă să forțeze un vot rapid pe acest pachet de legi.

„Reforma legilor securității naționale a fost un angajament electoral făcut de actuala putere. Iar ceea ce vedem acum, cu o întârziere de doi ani, sunt primele semne că guvernul USL 2.0 încearcă să forțeze un vot rapid pe acest pachet de legi destinate securității naționale. Personal, am încercat și în legislatura trecută, dar și în ultimii doi ani, să inițiez și să generez o dezbatere pe marginea ideii unei necesare reforme. Am militat însă de fiecare dată pentru o dezbatere deschisă, nu în spatele ușilor închise, pentru o dezbatere în care experții și nu funcționarii serviciilor, cetățenii și noi, politicienii responsabili, să schimbăm idei și să agreăm obiective, principii și priorități. Cu mici excepții individuale, când am mai găsit interlocutori interesați de problemele securității naționale și nu de voturi, partidele din arcul guvernamental au preferat tăcerea suspectă sau dezangajarea și pasarea temei în zona executivă. Iar la Guvern, dar și la Președinție, acest pachet de legi a fost tratat birocratic. Este periculos să introduci o obligativitate care poate să ducă rapid la un sistem opresiv de tip securistic”, explică Nicu Fălcoi.

Acesta vorbește și despre primele concluzii pe care le-a desprins după ce a analizat înregul pachet al proiectelor de legi.

„Impresia generală ar fi că proiectele au fost tratate ca sarcini birocratice de a rezolva nevoi și interese directe strict arondate serviciilor secrete și altor instituții cu obiectivul principal de a delimita cât mai bine domeniile avute în sarcină. Ceea ce am văzut sugerează mai mult o împărțire sau o re-împărțire a unor parohii birocratice și mai puțin o reformă a întregului sistem. O altă concluzie este că proiectele nu au beneficiat de o analiză strategică, cu viziune și implicare relevantă din partea unui grup mai larg al părților interesate, cetățeni, experți, parlamentari.

Sunt de acord că în domeniul securității naționale nu se poate face o reformă radicală peste noapte, dar nici nu este bine să mimăm reforma doar pentru a acoperi interese contrare intereselor cetățenilor.

Inițiatorii vin cu o prevedere nouă care ne face obligatoriu informatori pe noi, cetățenii, și pe agenții economici. Vom fi pasibili de pedeapsă dacă nu păstrăm confidențialitatea (probabil printr-un angajament scris) contactului cu un angajat al unui servicu secret care solicită cooperarea noastră. Unii se vor speria, alții vor profita să se întoarcă la turnătoria și poliția politică din timpul comunismului. Nu trebuie se creăm premisele unor noi abuzuri și presiuni”, transmite deputatul USR de Timiș.

Nicu Fălcoi este de părere că oamenii trebuie convinși de importanța culturii de securitate, însă este periculos să fie introdusă o obligativitate care poate duce la un sistem opresiv.

„Cât privește problemele transparenței și controlului democratic în noile proiecte de legi, nici nu mai are rost să discutăm. Se prevede că doar anumiți procurori, special desemnați, vor putea să ancheteze activitățile suspecte din SRI. Acești procurori cu puteri speciale riscă să fie nu sub control democratic, ci sub alt tip de control, unul secret. Nu vom ști cum sunt pregătiți, cine îi controlează, cine îi promovează. Spun asta pentru că avem deja destule cazuri de procurori cu diplome de la Academia Națională de Informații, alții sunt susținuți și promovați profesional în mod discret, iar alții au interacționat ”în câmpul tactic al justiției” cu structuri și reprezentanți ai serviciilor”, atrage atenția deputatul USR.

„Prin aceste legi este pe cale să se oficializeze concentrarea excesivă a puterii”

Nicu Fălcoi este de părere că odată cu aceste legi, în sistemul românesc de securitate ar trebui făcută lumină, nu create zone gri, cu vulnerabilități.

„În primul rând, cu aceste legi ar trebui să facem mai multă lumină, nu să introducem mai multe zone gri în care apar vulnerabilități ale justiției sau ministerului public. Vedeți dumneavoastră? În noul pachet de legi este evidentă o diminuare a rolului Parlamentului și o consolidare semnificativă a rolului Președintelui. Avem o scădere a controlului democratic în avantajul unui control executiv, care depinde în foarte mare măsură de profilul politic, etic și profesional al unui decident. Concentrarea excesivă a puterii este pe cale să se oficializeze prin aceste legi. Directorii de servicii vor fi mai greu de controlat și eventual schimbați, iar răspunderea va deveni mai vagă. Pe această temă, tăcerea parlamentarilor din arcul guvernamental spune multe. Nici nu are rost să ne întrebăm dacă PSD și PNL vor ridica obiecții, întrebări pe marginea proiectelor. Retorica USL 2.0 va pune accentul pe nevoia rapidă de noi legi, pentru că războiul din Ucraina ne obligă să aprobăm pe repede înainte. Alții vor pune accentul pe urgența aprobării din motivul acumulării de probleme, cu toate că în rapoartele CSAT nu veți găsi o listă de probleme. În aceste rapoarte venite de la CSAT și serviciile secrete, situația este sub control, nu sunt probleme, totul este roz și funcționează normal. Deci nu știm când au dreptate? Când spun că este urgent sau când spun că totul este sub control? Sunt convins că strategia partidelor la putere va fi să nu pună accentul pe substanța reformei, ci pe necesitatea de a adopta rapid, fără analiză, întreg pachetul de legi”, spune Fălcoi.

„Trebuie să găsim soluții optime și fezabile, care să pună accentul pe legalitate și profesionalism”

Deputatul are o altă perspectivă privind modul în care aceste legi ar putea răspunde nevoilor reale de reformă din domeniul securității, și nu unei nevoi de concentrare excesivă a puterii.

„Eu am o altă perspectivă: aceea de a găsi soluții optime și fezabile, care să pună accentul pe legalitate și profesionalism. Sunt destule elemente prioritare care nici măcar nu sunt abordate de actualul pachet de legi. Opinia mea este, spre exemplu, că avem nevoie de o concepție unitară de control intern la nivelul întregii Comunități Naționale de Informații. Iar dacă ar fi să vă vorbesc pe scurt despre propunerile mele pentru o dezbatere parlamentară în jurul acestui pachet de legi, atunci sintetizate foarte succint acestea ar arăta astfel:

• Trebuie să interzicem anumite activități care duc la abuzuri. Competențele speciale exercitate de serviciile de informații nu sunt nelimitate în toate circumstanțele. Ar trebui cel puțin definit procesul de autorizare a utilizării competențelor speciale în legislație și acesta să se bazeze pe norme și convenții internaționale, cum ar fi Convențiile de la Geneva, Pactul internațional cu privire la aspectele civile și drepturile politice, Convenția ONU împotriva torturii și a altor cruzimi, tratamente sau pedepse inumane sau degradante și Convenția drepturilor omului, printre altele.
• Trebuie să controlăm modul de păstrare și utilizare a datelor de către serviciile de informații. O mare parte din activitatea serviciilor de informații implică colectarea și păstrarea unor cantități mari de date, inclusiv a informațiilor cu caracter personal. Cele privind depozitarea, difuzarea sau divulgarea necorespunzătoare a unor astfel de materiale pot avea consecințe semnificative pentru cetățeni în raport cu viața personală, cariera sau siguranța lor. Prin urmare, cadrele juridice și legislative ar trebui să ofere baza pentru elaborarea orientărilor interne care reglementează utilizarea și păstrarea datelor.
• Avem nevoie de un proces standardizat de angajare în sectorul de securitate. Procesul de numire a personalului serviciilor de informații ar trebui, în acest sens, pe cât posibil, să fie deschis și transparent. Orientările și practicile interne ar trebui să fie elaborate pe baza prevederilor și normelor legislative care să interzică în mod clar interferențele politice, nepotismul și corupția în procesele de numire, precum și alte conflicte de interese. În ceea ce privește posibilele – și sub rezerva autorizațiilor de securitate – numiri, acestea ar trebui să se bazeze pe merit, pe aceeași bază ca și alte funcții administrative în cadrul statului.
• Legea trebuie să ofere protecție avertizorilor de integritate. Legislația ar trebui să se refere cel puțin la protecția avertizorilor. O astfel de legislație ar trebui transpusă în orientări interne care asigură protecția personalului serviciilor de informații care dorește să raporteze activități ilegale sau fapte ilicite. Acest lucru ar trebui să implice procese care permit personalului să raporteze preocupările pe plan intern, fără a fi amenințat de repercusiuni, precum și procedurile necesare pentru ca persoanele să raporteze preocupările organismelor de supraveghere externe”, susține Nicu Fălcoi.

„Țelul final: o reformă a sectorului național de securitate”

În viziunea deputatului USR de Timiș Nicu Fălcoi, componentele-cheie ale unui sistem de control intern în Comunitatea Națională de Informații sunt:

„Pe baza unei analize a mai multor țări euro-atlantice, aș spune că pot fi identificate următoarele componente cheie ale unui sistem de control intern:

• România are nevoie de un cod de valori și/sau de etică pentru întreaga Comunitate a serviciilor de informații. Un obiectiv-cheie al controlului intern este acela de a dezvolta o cultură a conformității în cadrul unei organizații. Conformitatea aici este înțeleasă ca fiind aderarea la regulile și normele unui serviciu de informații, cu respectarea anumitor principii, valori și standarde etice. Acestea din urmă sunt de obicei realizate prin elaborarea unui cod de etică și/sau valori. SRI are un astfel de cod de etică. Valorile acestea definesc ceea ce conduce activitatea unei organizații, în timp ce un cod de etică definește abordarea modului în care se desfășoară activitatea.
• Comunitatea Națională de Informații ar trebui să definească un set de valori la care se așteaptă ca personalul să adere, cum ar fi integritatea, respectul, inovația sau excelența. Aceste valori ar trebui să fie pe deplin aprobate de conducerea superioară, iar personalul recompensat pentru demonstrarea aderenței. Serviciile secrete ar trebui, de asemenea, să elaboreze un cod de etică, care include în mod normal subiecte precum onestitatea și respectarea principiilor drepturilor omului.
  Combinația dintre aceste două coduri creează o cultură a autoreglementării și definește modul în care personalul ar trebui să își abordeze activitatea. Acest lucru este în special important pentru problemele care apar în așa-numitele „zone gri”, în cazul în care procesele formale și legislația internă nu oferă întotdeauna o îndrumare clară. Aceste coduri ar trebui să fie susținute de programe de formare care întăresc în mod clar de ce este importantă aderarea la acestea.
• În țările euro-atlantice, cum ar fi Regatul Unit al Marii Britanii, serviciile angajează, de asemenea, consilieri de etică independenți, pentru a permite personalului să discute despre etică și valori, precum și pentru a consilia decidenții”, mai explică deputatul.

Organizarea serviciilor presupune linii clare de responsabilitate, susține Nicu Fălcoi, care spune că ne putem asigura că acestea sunt foarte bine și corect trasate.

„Asigurarea unor linii clare de responsabilitate în cadrul unui serviciu de informații este esențială pentru a garanta că auditurile sunt obiective. Aceasta poate preveni autosolicitarea și politizarea serviciilor și ajută la consolidarea internă a responsabilității pentru luarea deciziilor.Cele mai bune practici dictează ca personalul care efectuează operațiuni să fie separat de responsabilii cu autorizarea acestora, astfel încât să se asigure că auditurile operațiunilor sunt cât se poate de obiective. În sfera executivă guvernamentală există o structură de control intern la nivelul instituției Prim-ministrului – Corpul de control. În sfera Comunității Naționale de Informații, un asemenea organism nu există. O asemenea structură ar fi utilă atât Comunității, cât și CSAT-ului, care ar beneficia de un instrument de prevenire sistemică, investigare și raportare a comportamentului ilegal sau lipsit de etică. V-am prezentat toate aceste propuneri din poziția de membru al USR, dar consider că ele definesc așteptările unui corp parlamentar mai larg. În cele din urmă, țelul nostru trebuie să fie o reformă a sectorului național de securitate pe baza unei formule care să acomodeze controlul democratic extins cu standardele de eficiență euroatlantice din domeniul intelligence-ului”, conchide deputatul.

(1385)