Avocaţii au încercat să le arate medicilor precauţiile pe care şi le pot lua pentru a nu fi târâţi inutil într-un proces de malpraxis, atunci când nu e vorba, practic, de un caz de acest fel. S-a discutat de actuala legislaţie, de la contractul cu pacientul, până la diferenţa dintre greşeala medicală şi malpraxis. Prima este aşa cum îi spune numele, o greşeală fără intenţie, iar în ceea ce priveşte a doua categorie, aici acţiunea are loc cu… vinovăţia medicului.
Întâlnirea dintre medici şi avocaţi a fost organizată de Colegiul Medicilor din România, Filiala Timiş, împreună cu o casa de avocatură din Timișoara, având tema „Responsabilitatea medicului – implicaţii juridice”. Dezbaterea a încercat să răspundă la problemele ridicate de legislaţia actuală din România referitoare la atragerea răspunderii civile, contravenţionale, penale a medicului în situaţia săvârşirii unor erori medicale.
„Plângeri există tot timpul, ca în toate domeniile de activitate. În medie avem una – două plângeri pe lună. Toate aceste plângeri ajung într-o comisie de jurisdicţie care face o anchetă. După ce se adună datele acestei anchete dosarele se trimit la comisia de disciplină a colegiului, care stabileşte dacă este sau nu culpă medicală. În ultimii ani a existat un caz care s-a confirmat şi a existat şi o sentinţă judecătorească”, a spus Fulger Lazăr, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Filiala Timiş.
Avocaţii au vorbit şi despre semnarea unui contract între medic şi pacient, dar, de obicei, acest lucru se face doar la clinicile private. 98 la sută dintre pacienţi fac tratament la stat, unde nu este un contract. Spitalul are o formă generalizată de informare a pacientului, pe care la intrarea în unitatea sanitară pacientul o semnează.
„Pacientul are anumite drepturi. Pe lângă consimţământul la efectuarea actului medical el are dreptul la a fi informat. Este unul dintre drepturile legale pe care le prevede şi Legea. În momentul în care pacientul vine şi reclamă şi spune: doctorul cutare a săvârşit o eroare medicală, eu nu am ştiut de ea, medicul scoate contractul şi spune – aţi citit acest contract? Dacă spui pacientului: ţi-am aplicat tratamentul cu medicamentul x, ai luat la cunoştinţă, ştie că în două săptămâni ar putea avea greţuri, vărsături. Dar cum dovedeşte medicul că i-a spus aceste lucruri pacientului? Trebuie să ne protejăm pe noi înşine în profesia noastră. Discutăm despre prevenţie şi despre felul în care vă puteţi proteja mai bine”, a spus avocatul Luminiţa Ţundrea.
Avocaţii recomandă şi concilierea, atunci când vine vorba de malpraxis. Nu de puţine ori s-au obţinut rezultate cu această conciliere între părţi şi nu s-a mai ajuns la proces.
„Am avut o clientă care era hotărâtă să promoveze un proces de malpraxis, clar convinsă că a fost vorba de o eroare medicală. Înainte de proces am realizat o conciliere între ea, medic, şi reprezentanţii clinicii medicale. Ea uitase că i s-a spus despre acest lucru, posibilitatea apariţiei unei complicaţii. I s-a oferit şi o operaţie de reparaţie, iar pacienta nu a mai ajuns la acţiune în instanţă”, a spus Cristina Forga-Simulescu, avocat.
S-a vorbit şi despre daunele morale pe care le solicită pacienţii într-un proces de malpraxis. Există o iniţiativă legislativă prin care se propune să existe un maxim al acestor daune, la 20.000 – 30.000 de euro.
„Daunele morale nu pot fi cuantificate, dar pot fi estimate. Sunt ţări care nici nu mai pun în discuţie problema medicului. Există un fond, din care să se acopere prejudiciile respective. În ţările nordice, cum e Suedia, acolo încă se merge pe culpă”, a spus, la rândul său, avocatul Florin Ban.
S-a mai discutat şi problema confidenţialităţii. Medicul nu are voie să spună nimic de pacient, în schimb pacientul îl poate denigra foarte uşor pe medic, imediat cum iese pe uşa cabinetului.
„Pe primul plan între pacient şi medici primează obligaţiile medicului. Obligaţiile medicilor sunt primordiale faţă de pacient. Medicul se află la mijlocul relaţiei între stat şi pacient. Medici suntem puţin în ţară – sub 40.000 anul acesta, dar pacienţi sunt 18 milioane. În jurământul lui Hypocrate, cu 400 de ani înainte de Hristos, se spune că medicul nu va spune nimic din ceea ce a aflat în casa pacientului său”, a spus Gheorghe Borcean, preşedintele Comisiei de Disciplină al Colegiului Medicilor din România.
Evenimentul a fost prezidat de prof. dr. Fulger Lazăr, preşedintele Colegiului Medicilor din România, Filiala Timiş. Au participat, printre alţii, dr. Gheorghe Borcean, preşedintele Comisiei de Disciplină al Colegiului Medicilor din România, avocaţii Luminiţa Ţundrea, Cristina Forga-Simulescu, Iulia Negrea şi Florin Ban, dar şi directorul Spitalului Judeţean Timişoara, Marius Craina.
Citiți principiile noastre de moderare aici!