Aș vrea să vă întreb în primul rând despre infrastructura școlară a Timișoarei, pentru că se apropie primul clopoțel. Cum stăm în domeniul acesta și care sunt prioritățile Primăriei Timișoara?

E o întrebare de sezon, dar pentru noi lucrările la infrastructura școlară nu se desfășoară doar vara, în timpul vacanțelor. Există elemente foarte bune ale infrastructurii, care s-au realizat până în momentul de față, sunt alte lipsuri pe care le avem și, în general, dacă ar fi să caracterizez, există o presiune enormă asupra felului în care abordăm infrastructura școlară, tocmai prin realizarea unui număr foarte mare de clase pregătitoare, respectiv de elevi care vin către un număr redus de școli. Școli din zona centrală sau școli cu un anumit prestigiu din punct de vedere al rezultatelor profesionale. Sigur că asta oarecum în contradicție cu eforturile pe care le facem pentru ca toți elevii să ajungă la un moment dat să aibă cursuri doar de dimineață și din acest punct de vedere o mai bună viață de familie și o capacitate de concentrare la ore sensibil mai mare. Astfel că suntem cu multe proiecte și cu multe presiuni în zona acestor școli. O parte dintre proiecte încep să își arate roadele (…) Extinderea la Școala Generală 16 este în procedură de atribuire a contractului de execuție, de asemenea, o a doua extindere la Liceul Grigore Moisil este în fază de proiectare și de obținere a ultimelor avize, urmând să fie scoasă la licitație. Pentru Liceul Lenau, pe lângă lucrările de întreținere pe care le facem la cele patru sedii pe care le are în momentul de față, proiectul noului campus pe Axa X de finanțare este finalizat și de îndată ce axa va fi deschisă vom putea să aplicăm. Avem proiecte de extindere la Școala Generală nr. 13, am mai alocat un corp de clădire la Școala Generală nr. 2, avem extinderea finalizată ca proiectare și va intra în licitație în luna septembrie pentru Școala Generală nr. 30, astfel încât încercăm să acoperim aceste școli foarte cerute. Pentru Școala Generală nr. 24 se amenajează acum și va fi gata până în 10 septembrie când începe școala un nou sediu în fosta Școală Generală nr. 26. Deci vor primi un etaj amenajat acolo. Încercăm să ținem sub control. Dar am să vă dau un singur exemplu, Școala Generală nr. 30, ultima construită în Timișoara a fost proiectată pentru un număr de 800-900 de elevi. În maxim doi ani vom ajunge la un număr de 2400 de elevi în această școală. Cu astfel de provocări ne întâlnim de fiecare dată.

Pe de altă parte, trebuie să întărim și zona de învățământ profesional. Pentru că e o cerință din partea mediului de afaceri și a industriei din Timișoara, pentru oameni competenți și bine pregătiți. (…) La Ferdinand refacem complet atelierul-școală și vor avea parte de dotări de top, la Electrotimiș am investit și vom continua să o facem, pentru Ungureanu avem proiectul de cinci milioane de euro deja finalizat și vom lua decizia în această toamnă dacă vom continuă să îl aplicăm pe fonduri europene sau îl vom scoate la licitație pe bugetul local. Pentru MIU suntem în proiectare pentru fațade, acoperiș, tâmplărie și așa mai departe.

Nu uităm, însă, nici de educație antepreșcolară și preșcolară. Aici vorbim de zona creșelor, care fac parte din sistemul educațional și unde există un deficit important de locuri. Am reușit ca prin amenajarea unor spații neutilizate tot din sistemul de grădinițe să obținem încă 170 de locuri pe care le vom inaugura în această toamnă și vor fi disponibile pentru părinți în Calea Aradului, pe strada Independenței, în zona Bălcescu, pe strada Brândușei și în zona Circumvalațiunii. Astfel încât și această cerere uriașă și justificată pe de altă parte, pentru că Timișoara este un oraș activ și dinamic (…) părinții să poată beneficia de aceste servicii. Și, sigur, lucrăm și la grădinițe. Grădinița din Mehala este complet reabilitată în cursul acestei veri, s-a lucrat la acoperișuri și la interioare și la alte grădinițe din oraș. Avem extindere la PP 33 (…) care urmează să fie scoasă la licitație… Cu alte cuvinte încercăm să investim cât mai mult în zona de patrimoniu școlar pentru că este absolută nevoie.

Primăria dezvoltă în acest moment mai multe proiecte legate de reabilitarea parcurilor din oraș. Cel mai apropiat de aici e Parcul Central, cum decurge acesta?

Ordinul de începere a lucrărilor în Parcul Central Anton Scudier a fost emis acum două luni, timp în care s-a lucrat foarte, foarte bine. În premieră aș spune-o, în opinia constructorului e foarte posibil ca acest proiect care ar trebui teoretic să se finalizeze în vara anului viitor, să fie finalizat luni bune mai devreme, poate chiar sfârșitul acestui an, începutul anului viitor. Ceea ce ne bucură, pentru că este unul dintre parcurile importante și de mare suprafață. (…) Aici lucrările sunt de infrastructură (…), dar și alei, iluminat public și așa mai departe. Dar și o intervenție asupra vegetației din zonă. (…) Am ținut cont de opțiunea timișorenilor, astfel încât modelul este unul geometric, inspirat din zona grădinilor vieneze. (…)

Tot în zona centrală avem deja constructor pentru reabilitarea Parcului Alpinet, practic ultimul din zona canalului Bega, zona centrală care ar trebui reabilitat (…) Acest șantier va începe în luna septembrie, permițând să se desfășoare Bega Bulevard, în primul weekend din septembrie, apoi imediat după vom avea ordinul de începere și termenul de execuție de șase luni. Cred că până la venirea primăverii anului viitor va permite ca acest parc să fie complet reabilitat. Parcul Civic, cel din zona dintre Hotel Continental și zona centrală (…) e în finalizare de proiectare, mai are nevoie de un singur aviz, al Inspectoratului de Stat în Construcții (…) pentru pornirea fazei de licitație. Cu alte cuvinte, în zona centrală aș spune că într-un an și jumătate avem finalizate toate proiectele de reabilitare. Asta nu înseamnă că nu suntem foarte orientați să către parcurile din cartierele timișorene. Sperăm ca rectificările de carte funciară care, din păcate, se fac în instanță să ne permită să finalizăm proiectul din zona Dâmbovița, strada Lacului, unde readucem un parc pentru cetățenii din zonă, după ce, din păcate, fostul parc din zonă a fost retrocedat și umplut de clădiri. Sperăm să ajungem la un timp cât mai scurt la o suprafață corectă a acelui parc și să putem porni licitația de execuție. Dar avem un program amplu de reabilitare completă a tuturor locurilor de joacă din cartierele timișorene. Și aici e o listă foarte lungă de lucrări care se execută acum sau care urmează să se execute. Încercăm să aducem la standardele secolului XXI aceste locuri de joacă, dar și la standarde de siguranță pentru copii.

Revenind la Parcul Central, s-a vorbit în ultima perioadă foarte intens despre demolarea fostei Baze Uszoda. Cum se împacă această idee cu ideea construirii de bazine în cartierele timișorene, de a face locuri cât mai multe de agrement?

Uszoda a ajuns într-o stare de degradare cumplită, din păcate pentru noi toți. Nu a aparținut primăriei. Am Reușit să o integrăm în patrimoniul primăriei în urmă cu un an, un an și jumătate. Însă starea de degradare este una foarte mare. Tipul de proiect pe care îl abordăm în cartierele timișorene și care pentru zona Lipovei este pe SEAP, e cu un totul alt tip de proiect. Un proiect care cuprinde un bazin acoperit, controlabil și folosibil pentru întreaga durată a anului și un bazin neacoperit pentru durata verii. Dar vorbim de un proiect care începe de la zero și care se realizează la toate standardele actuale. Uszoda are o bogată componentă emoțională pentru orice timișorean, însă o reabilitare a bazei acum ar putea duce la un rezultat de tipul celui de anii 70-60-50. Cred că orașul s-a schimbat între timp, și ca dimensiune și ca populație. Și e foarte greu ca acum să faci un ștrand în Parcul Central. Pe care, de altfel, primăria să îl administreze. Nu e în menirea primăriei să administreze o astfel de bază, deși facem atunci când vorbim de sporturi de performanță. (…) Pe de altă parte Parcul Central ar putea beneficia de o extindere în acea zonă care să permită și o extindere a activităților culturale.

În urmă cu aproape un an primăria iniția acel ajutor pentru locatarii din clădirile istorice, pentru reabilitarea acestora. Ce se mai aude de acest program?

Programul este funcțional. Există banii în buget, din punctul nostru de vedere avem din ceea ce știu patru dosare depuse de asociații de proprietari din zona centrală (…) Colegii de la Urbanism au cerut câteva clarificări asupra proiectului înainte de a intra în comisia de selecție. Poate cu asta ar trebui să ne obținuim și să încercăm și o formă de discuție cu proiectanții, pentru că rigorile unui proiect care se licitează de autoritatea publică locale sunt ceva mai mari decât atunci când asociația de proprietari contactează efectiv un arhitect sau proiectant pentru realizarea reabilitării unui imobil istoric. Noi sperăm ca cel puțin aceste patru imobile și probabil și altele să fie în regulă din punct de vedere al proiectelor și să treacă relativ rapid de comisie pentru a începe efectiv pe teren această reabilitare.

Și avem speranță de la cel puțin trei clădiri din Piața Victoriei care sunt în fază de proiectare că vor veni în acest program.

Programul însă nu va înlocui niciodată obligația proprietarilor de a-și întreține imobilul istoric. Iar, din păcate, e foarte clar de acum că în cursul anului viitor un număr important de imobile vor avea parte de o supraimpozitare serioasă datorită nivelului de întreținere a fațadelor.

Totuși nu sunt cam puține, vorbim doar de patru clădiri. De ce sunt doar așa puține?

Programul are două componente importante: există obligația asociației de proprietari de a realiza proiectul tehnic de reabilitare a fațadelor și acoperișului. Proiectul tehnic reprezintă în general între 3 și 5 la sută din valoarea lucrării. A nu merge într-un ritm alert din partea asociației de proprietari pentru realizarea acestui proiect mi se pare cel puțin bizar atunci când beneficiezi de un program care să acopere 50 la sută din valoarea lucrărilor, iar pentru ceilalți 50 la sută există o modalitate de eșalonare pe mai mulți ani. Mi-e greu să înțeleg de ce lucrurile se mișcă atât de greu, mai ales că există un număr important de imobile din zona centrală care au schele și care se reabilitează. Probabil și pentru că programul nu este unul de sprijin al companiilor și nu s-a pus niciodată problema de a finanța altceva decât persoane fizice. Or deja în multe imobile există un număr important de firme. (…) Există, de asemenea, probleme și ale asociațiilor de proprietari de a obține unanimitate a tuturor proprietarilor în pornirea proiectului de reabilitare și atunci e foarte greu. Înseamnă instanță, înseamnă ca asociația de proprietari să se îndrepte împotriva apartamentelor care nu își doresc reabilitarea. (…) Noi am pus la punct programul, am alocat buget pentru el și sunt convins că oamenii vor înțelege că e imposibil să continuăm așa.

Există șansa ca bugetul pe care l-ați alocat în acest an să rămână necheltuit?

Da, există șansa. Există șanse pentru că ține de gradul de maturitate al proiectelor, de procedura de achiziție care este inevitabilă și obligatorie legal pentru primărie, astfel că… da, există o astfel de posibilitate. Însă la momentul licitației de execuție noi trebuie să beneficiem de acest buget. Noi ne propuneam o sumă mult mai mare până în 2021 și sperăm ca și guvernul să intervină cu sume. Sperăm să avem și cu cine să le cheltuim.

Material publicat în săptămânalul Agenda.