Au răspuns invitaţiei arhitectul Şerban Sturdza, iniţiator al ideii de Renovare Urbană în România, Eugen Pănescu, cadru didactic al Politehnicii din Cluj Napoca, Urbanism, Vlad Gaivoronschi, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România Filiala Timiş, Rudolf Graef, vicepreşedinte OAR şi Nicolae Ţarălungă, director al Institute for Housing and Urban Development Studies-România, cei care au participat, de altfel, şi la elaborarea PUG-ului şi a Masterplanului Timişoarei, potrivit reprezentanţilor municipalităţii.
Masterplanul este cea de-a doua etapă din procesul de realizare a Planului Urbanistic General, documentul prin care se stabileşte conceptul general de dezvoltare spaţială.
Unul din obiectivele importante ale masterplanului este creşterea competitivităţii şi atractivităţii Timişoarei pentru investitori. Tematica întâlnirii de luni a fost „Timişoara – economia şi oraşul”.
Specialiştii care au lucrat la masterplan consideră că Timişoara, în prezent pol naţional de creştere, poate merge într-o altă zonă de dezvoltare, devenind un pol regional european datorită resurselor de care beneficiază. În sprijinul acestei idei au fost menţionate câteva atuuri: valorificarea unui patrimoniu cultural valoros, existenţa unei rezerve importante de terenuri în mare parte servite cu utilităţi publice, o compoziţie economică competitivă, susţinută de o infrastructură universitară şi renumele urbei, spun cei care au lucrat la elaborarea Masterplanului.
„Din această perspectivă, Planul Urbanistic General poate conduce la îndeplinirea unor obiective care privesc: atractivitatea condiţiilor de amplasare a sectorului privat şi orientarea către o economie performantă, conectată la sistemul european, aceeaşi calitate a vieţii în toate cartierele oraşului, precum şi la stabilirea stilului oraşului, obţinut prin reabilitarea şi conservarea clădirilor. Timişoara este pregătită prin schema de dezvoltare spaţială propusă prin Masterplan să îşi menţină şi să îşi consolideze poziţia de locaţie de top pentru investiţiile din domeniul tehnologiilor înalte”, dau asigurări reprezentanţii primăriei. Ca o noutate, această strategie vine cu politici pentru dezvoltarea unui sector puternic al IMM-urilor în paralel cu încurajarea marilor multinaţionale să se dezvolte la Timişoara.
Sunt prevăzute măsuri pentru păstrarea în oraş a absolvenţilor de studii superioare, ca forţă de muncă calificată pentru domeniul tehnologiilor înalte, păstrarea în zone centrale a facilităţilor universitare şi dezvoltarea lor, asigurarea unui fond locativ accesibil etc. De asemenea, documentul propune viitoare posibile locaţii pentru dezvoltarea de parcuri tehnologice de cercetare, dezvoltare şi producţie.
Potrivit documentului prezentat, Calea Buziaşului ar urma să rămână o zonă de producţie industrială „care va deveni total nepoluantă”, a explicat primarul Gheorghe Ciuhandu, la ieşirea din Calea Şagului este gândit un amplasament pentru dezvoltarea unei zone de producţie pentru IMM-uri, iar în zona de nord, Ovidiu Balea – Calea Torontalului, se prevede crearea unui parc de cercetare şi dezvoltare pentru industrii avansate (IT, nanotehnologii, tehnologii regenerabile, cercetare etc.).
Următoarea etapă în realizarea PUG-ului Timişoarei este elaborarea reglementărilor de urbanism şi zonificarea funcţională a oraşului în baza principiilor schiţate în strategia de dezvoltare spaţială.
Citiți principiile noastre de moderare aici!