Evitarea unei noi amenzi

Consiliul Local Timișoara (CLT) a fost convocat joi, 23 martie, într-o ședință extraordinară, pentru a dezbate și vota proiectul de hotărâre prin care compania de termoficare Colterm să primească 100.000.000 de lei – adică peste 20 de milioane de euro – drept „avans subvenții diferență de preț și tarif la energia termică livrată populației” pentru a putea cumpăra certificate de emisii de gaze cu efect de seră (EUA) aferente anului 2022. Proiectul nu a trecut.

Vă reamintim, Colterm a încasat în trecut două amenzi istorice de la Administrația Fondului de Mediu (AFM) pentru că nu a cumpărat certificate de emisii gaze cu efect de seră (EUA), pentru poluarea produsă, conform legislației. Una dintre amenzi, în valoare de 21,6 milioane de euro, a venit în 2021, pentru anul anterior, iar cea de-a doua − de peste 14 milioane de euro – a fost încasată în 2022, pentru 2021. Odată cu a treia amendă, AFM ar putea solicita intrarea în faliment a Colterm.

Certuri în ședința CLT

La începutul lunii februarie, consilierii locali s-au reunit tot într-o ședință extraordinară pentru a discuta soluții concrete privind viitorul societății Colterm, însă după două ore de discuții nu au reușit să stabilească mare lucru. De la ultima ședință, potrivit administratorului judiciar al companiei de termoficare, certificatele pentru poluarea produsă s-au scumpit.

„Ne luptăm să cumpărăm certificatele. Din proiectul pe care îl văd în fața mea, se acordă subvențiile în avans; ne este oferită suma de 100 de milioane de lei din cele 160 de milioane din suma care este bugetată deja. Avem nevoie de această sumă ca să achiziționăm certificatele. Prețul certificatelor a crescut de la ultima ședință pe care am avut-o. Suntem în pierdere. La ultima ședință erau aprox. 80 de milioane de lei, iar acum sunt undeva în jurul a 100 de milioane de lei. Cele 100 de milioane de lei vor fi achitate în baza unei facturi care va fi emisă de Colterm. Nu am solicitat ca certificatele să fie achiziționate de Municipiul Timișoara, ci să se plătească o factură. Banii primiți îi vom folosi pentru cumpărarea certificatelor”, a menționat Marius Cârceie, din partea administratorului judiciar.

Cristian Amza, administratorul special al Colterm, estimează că săptămâna viitoare vor putea fi cumpărate primele certificate.

„Aș fi vrut să ne vedem cu problema rezolvată. Colterm și-a plătit integral gazele pentru luna martie. Am plătit toate facturile pentru regularizare. Pentru aprilie am negociat cu furnizorul de gaze să nu îi facem nicio plată pentru luna aprilie – ceea ce e mare lucru – iar plățile să înceapă din luna mai. Am avut aceeași discuție cu unul dintre furnizorii de cărbune, iar săptămâna viitoare urmează aceeași discuție cu al doilea furnizor de cărbune – cumva ca să oprim sume de bani pentru plata acestor certificate.

Estimez că săptămâna viitoare vom putea achiziționa primele certificate de poluare. Ele vor fi folosite pentru a conforma CET Centru, iar pentru Sud ne costă pe undeva pe la 80 de milioane de lei. Estimez că CET Centru va fi conformat undeva în două săptămâni, însă disponibilitățile pe care le avem noi din activitatea curentă nu ne permit conformarea pentru CET Sud. Va fi al treilea an de neconformare pentru CET Sud, unde există un risc de ridicare a licenței.

Dincolo de termenul de 30 de aprilie pentru a achiziționa certificatele fără sancțiuni, vă zic că aceste certificate se vor lua. 100% Colterm va trebui să ia certificatele. Nu voi permite ca pe perioada în care sunt administrator al companiei să nu ne îndeplinim îndatoririle. Nu vom fi țepari”, a declarat administratorul special al Colterm, Cristian Amza.

După aproape o oră de discuții, consilierul local Adrian Lulciuc (PNL) le-a cerut colegilor să se mobilizeze și să voteze proiectul.

„Dacă noi mai pierdem mai mult timpul, prețul va sări de peste 100 de euro pe bucată. Haideți să încercăm să ne mișcăm cât mai repede pentru că dacă crește prețul certificatelor, iarăși vom suferi cu toții. Cel mai bine ar fi astăzi să votăm acest proiect pentru a ajuta societatea de termoficare și pentru a evita să avem cheltuieli mai mari peste două săptămâni”, a spus acesta.

Consilierul local Roxana Iliescu (PRO România) l-a întrebat pe Dominic Fritz dacă în vistieria municipiului există suficienți bani pentru a achita datoriile către Colterm.

„Iarna aceasta, Colterm a funcționat în parametri, a furnizat căldură. Am căutat soluții creative și ne-am asumat decizii, cel puțin unii dintre noi, care nu au fost ușoare și care ne-au permis să avem fondurile necesare pentru a fi cald în casele oamenilor. […] Acest Consiliu Local a refuzat timp de zece ani de zile să plătească o subvenție și să stabilească un drept care să reflecte cu adevărat costurile Coltermului. Acesta este motivul pentru care Colterm a intrat în insolvență și pentru care s-a ajuns aici.

Am avut căldură această iarnă pentru că acest Consiliu Local, o majoritate de aici, împotriva unei minorități lașe, a votat dublarea prețului anul trecut – atât pentru populație, cât și subvenția. De aceea acum vorbim doar de certificate, nu și de frigul din case. […] Doar în această săptămână, Primăria Timișoara, din bugetul local, a virat 13 milioane de lei în conturile Colterm și cu asta a stins factura de subvenții pentru ianuarie. Sunt 5 milioane de euro pe care îi dăm într-o singură lună pentru căldura orașului. […]

Nu putem veni pentru orice ne trebuie la Primăria Timișoara. Colterm încasează dublu față de anul trecut. De ce nu se pot cumpăra certificatele din acești bani? Discutăm aici de parcă noi am fi Consiliul de Administrație al Colterm. Cumpărarea certificatelor este obligația Coltermului, nu a primăriei. Noi contribuim cu subvenții, da, dar nu suntem bancă. Insist ca această responsabilitate este în primul rând a Colterm, administrată de un administrator judiciar și unul special. Administratorul judiciar primește pe lună 20.000 de euro. Pentru ce? Să scrie pe o hârtie «Asta e soluția»? Dacă vreți să ajutați, dacă sunteți interesați de soluții, să lăsăm ipocrizia. Să ne focusăm pe ceea ce putem face noi. Nu vreau să minimalizez situația critică în care se află Colterm – necesită curaj din partea noastră din nou”, a spus primarul Dominic Fritz.

Edilul a mai precizat că este clar că lucrurile nu mai pot merge cum au mers până acum, iar ideea separării producției de distribuție ar trebui analizată serios.

Dan Diaconu (PNL) a remarcat că din discursul primarului s-a înțeles că „administrația nu are nicio soluție” și s-a întrebat ce s-a întâmplat cu cele cinci societăți care urmau să asigure un viitor strălucit pentru Colterm. Detalii despre cele cinci firme, AICI.

Andrei Meșter (USR) l-a întrebat pe Dominic Fritz dacă cei din sală „au față de proști” și l-a acuzat că situația Colterm, precum și soluțiile (de intrare în insolvență și de dublare a prețului) se știau de mult, dar edilul a refuzat să își înceapă mandatul de primar cu o insolvență.

După alte discuții interminabile, în care aleșii locali nu au ajuns la un consens, Dan Diaconu s-a interesat care sunt sumele pe care Colterm le are de recuperat de la școli, spitale etc. sau cele care vor deveni scadente la data de 30 aprilie.

„Avem două categorii de sume: cele curente care sunt în scadență, până în 10 milioane de lei, și o serie de datorii istorice, unde am încercat eșalonări și chiar și executări silite, care se ridică la 1,2 milioane de lei. Sumele au fost mult mai mari, dar după intrarea în insolvență am avut o politică destul de agresivă în ceea ce îi privește pe datornici”, i-a răspuns administratorul special al companiei de termoficare.

Consilierul local Radu Țoancă (PSD) a propus un amendament prin care să fie exclusă sintagma „cu destinația achiziție certificate de gaze cu efect de seră (EUA) aferente anului 2022”, după ce Marius Cârceie a explicat că destinația banilor o stabilește Colterm. Deși amendamentul a trecut, în cele din urmă, proiectul de hotărâre nu a obținut suficiente voturi pentru a trece. Acesta ar urma să fie introdus pe ordinea de zi de marți a Consiliului Local Timișoara și dezbătut în cadrul unei ședințe ordinare.

Pe aceeași temă:

Colterm ar putea primi peste 20 de milioane de euro pentru a evita o nouă amendă istorică