Consiliul Local Timișoara (CLT) s-a reunit marți, 7 februarie, într-o ședință extraordinară, pentru a discuta despre Colterm. Convocarea a fost făcută de Roxana Iliescu (PRO România).

Vă reamintim, bugetul Timișoarei a fost aprobat luni, 6 februarie. Pentru Colterm au fost alocați mai mulți bani comparativ cu anul trecut – 165 de milioane de lei față de 120 de milioane de lei, folosiți pentru plata cheltuielile curente (gaz, cărbuni), dar și din care să poată compania Colterm să achiziționeze certificatele verzi aferente anului precedent, fără de care ar risca să intre în faliment.

„Aș vrea să vă fac o prezentare mai exhaustivă despre cum văd eu situația și despre care este cadrul legal și financiar în care ne mișcăm. Impresia mea este că, de mult timp, discuțiile despre Colterm au devenit destul de sterile și politice și s-au îndepărtat de baza tehnică și legală, care până la urmă este reală. Problema este foarte complexă. Astăzi vreau să vă prezint cum funcționează sistemul certificatelor și cum a evoluat în ultimii ani. În al doilea rând, vreau să discutăm despre cum poate transfera Municipiul Timișoara bani către societatea Colterm. În al treilea rând, vom discuta despre soluțiile legale când nu avem cash la îndemână pentru a extinde o perioadă de rambursare pentru anumite datorii. În al patrulea rând, voi spune ce riscuri operaționale văd în fiecare dintre soluții.

Mi se pare că se pierde în tot zgomotul politic și mediatic. Nimeni aici nu are alte interese decât bunăstarea timișorenilor și vorbesc pentru mine și pentru colegii mei din executiv. Toate deciziile pe care le luăm sunt încercări de a face sens din dilemele legale și financiare cu care suntem prezentați. Zboară foarte multe informații, acuze, chestii de penal. Plec de la presupunerea că asta este adevărat pentru noi toți care suntem la masa Consiliului”, a declarat marți primarul Dominic Fritz, în deschiderea ședinței Consiliului Local Timișoara.

Sistemul certificatelor EUA

La nivelul Uniunii Europene, companiile care poluează aerul cu emisii de CO2 trebuie să plătească o compensare, UE instituind un sistem bazat pe piață, cu un număr limitat de certificate. Cu cât crește nivelul poluării, cu atât crește și prețul acestora.

„Un certificat costă la fel de mult în România pe cât costă și în alte țări. Este un semn de întrebare asupra acestui sistem pentru că puterea de cumpărare este diferită în România față de alte țări din Uniunea Europeană”, a spus edilul.

Potrivit datelor prezentate de acesta, în 2017, un certificat EUA costa 4,86 euro. În 2018, prețul a crescut la 15 euro. Un an mai târziu, în 2019, prețul a ajuns la 30 de euro. În 2020, se poate ca pe fondul pandemiei, prețul a scăzut ușor la 24 de euro. În 2021, costul unui certificat a ajuns la 47 de euro, apoi 84 de euro în 2022. În momentul de față, un certificat este 93 de euro, iar prețul crește zi de zi.

„În șase ani, prețul a crescut de 20 de ori. Pentru o companie ca a noastră, asta înseamnă în valori reale că în 2017 am plătit 700.0000 de euro, iar anul acesta ar trebui să plătim 20 de milioane de euro. Această creștere de douăzeci de ori nu poate fi susținută de nicio companie sănătoasă. De unde să vină acești bani? Această întrebare este una deschisă. Răspunsul nu este «de la primar». Noi ca primărie nu putem cumpăra certificatele în locul Colterm”, a explicat Dominic Fritz.

Viceprimarul Cosmin Tabără i-a răspuns primarului Fritz că aceste certificate trebuie cumpărate indiferent de ceea ce ne dorim.

„Indiferent de ceea ce ne dorim, aceste certificate trebuie cumpărate și trebuiau cumpărate și în trecut. Ați prezentat o situație a prețului certificatelor, dar nu știu dacă v-ați referit la prețul de vârf, la cel minim sau cel mediu. Anul acesta, un certificat CO2 era 75 de euro, iar astăzi ajunge la 90-100 de euro bucata. Dacă managementul ar funcționa la un alt nivel, certificatele ar putea fi cumpărate la un preț mai bun. Modalități de plată sunt. Vă dau exemplul Oradiei, care cumpără anual aceste certificate”, a transmis Cosmin Tabără.

Soluții pentru Colterm

Conform primarului, municipalitatea are două variante legale de a transfera bani către Colterm. Una dintre ele prin subvenții, cealaltă ar fi prin compensarea pierderilor tehnologice.

„Există și o problemă de legalitate dubioasă: avem un aviz de la Consiliul Concurenței prin care se impune un plafon de 75 de milioane de lei pe care îl putem da ca subvenție anuală. Noi am sărit de acest plafon și am notificat Comisia Europeană asupra acestui lucru, iar acum așteptăm răspunsul. Probabil, CE ne va spune că din moment ce nu am respectat regulile pieței libere, Colterm va trebui să ne dea banii înapoi. Anul acesta am bugetat 165 de milioane de lei, deci Colterm ar putea cumpăra aceste certificate. Problema e că obligația este până la finalul lui aprilie, și noi am bugetat acești bani până la finalul anului. Colterm va avea nevoie de bani pentru a încălzi spitalele, școlile, locuințele. Legat de cash-flow, avem două soluții. Prima variantă este cea a unui credit, care poate fi luat doar pentru investiții, fiind ilegal să fie luat pentru funcționare. A doua este printr-o cesiune de creanțe”, a spus Dominic Fritz.

Cât despre viitorul termoficării, una dintre soluții ar fi investirea într-o alternativă care nu se bazează pe cărbune.

„UE ne forțează să facem investiții. Că au făcut-o prea rapid pentru noi și că acest mecanism de certificate a luat-o razna este o altă problemă. Singura variantă reală să revenim la normal cu termoficarea în Timișoara este să scăpam de cărbune și să facem investiții.

Guvernul, anul acesta, și nu vreau să mă plâng, ne subvenționează termoficarea într-o mică măsură. 50% din prețul cărbunelui este suportat de Guvern, prin Ministerul Dezvoltării. Este o situație absurdă, în care Guvernul ne stimulează să mergem pe cărbune. Problema e că nu ne achită nici măcar jumătate din prețul certificatelor”, a adăugat Fritz.

Marius Cârceie, din partea administratorului judiciar, a întrebat dacă există cumva o a treia soluție pentru Colterm, și anume majorarea capitalului social. Dominic Fritz i-a răspuns că acest lucru nu este posibil deoarece Colterm se află în insolvență.

Consilierul local Roxana Iliescu (PRO România) a discutat despre faptul că ELCEN a ieșit din insolvență după ce primarul Capitalei a făcut un împrumut pentru a salva societatea, Guvernul oferind un cadru legal pentru această manevră.

„Parlamentul a luat decizia aceasta, nu Consiliul General al Municipiului București. Decizia nu s-a luat la nivel local, ci la nivel național. Vă mulțumesc pentru problema ridicată”, i-a spus Fritz.

Bogdan Alic, tot din partea administratorului judiciar, a insistat pe găsirea cât mai rapidă a unei soluții. Acesta a mai spus că nu este de-acord cu primarul în privința existenței a numai două soluții.

„Societatea Colterm a intrat în insolvență la cererea debitoarei, cu aprobarea CLT. Sunteți asociat unic și ar trebui să ne îngrijim împreună să asigurăm aceste fonduri pentru achiziționarea certificatelor. Nu vreau să intru în chestii tehnice. Dacă nu se face majorare de capital, dacă nu se dau bani, faceți un împrumut. Trebuie să găsim o soluție”, a transmis marți Bogdan Alic.

Administratorul special al Colterm, cel care reprezintă interesele municipalității în procedura de insolvență, a atras atenția că în momentul de față, în Timișoara, sistemul centralizat de încălzire nu are o alternativă gata de-ndată.

„Lucrurile sunt foarte simple. Va fi o decizie cu suficient de multă încărcătură politică și cu finețe juridică și legislativă. Dacă nu se vor lua aceste certificate, Agenția Fondului de Mediu are dreptul, nu și obligația, de a solicita falimentul Colterm. Lucrurile se vor desfășura în curs de 4-5 luni. În momentul actual nu există o soluție care să înlocuiască Colterm până la începutul următorului sezon. Nicio soluție nu poate fi pusă în practică mai devreme de doi ani de zile”, a declarat Cristian Amza, administratorul special al Colterm.

Consilierul local Radu Țoancă consideră că problema Colterm reprezintă „provocarea mandatului” actualului primar, îndemnându-l pe Dominic Fritz să rezolve situația.

„Eu cred că în ultimii doi ani ne-am mișcat. Ne-am asumat intrarea în insolvență, pentru că așa am putut face un stoc de cărbune. Cât despre faliment, cred că este destul de evident, nu îmi doresc falimentul Colterm, dimpotrivă. Toate deciziile le-am luat pentru a apăra sistemul centralizat de termoficare. Eu cred că acest sistem, cu investiții în tehnologie, este viitorul. Nu îmi doresc falimentul, nimeni nu pune niciun lacăt Coltermului. În Iași, societatea de termoficare a intrat în faliment în 2014, și continuă să livreze căldură. Îmi pasă de Colterm, căutăm soluții, dar falimentul imediat nu înseamnă terminarea furnizării de termie”, a explicat primarul Timișoarei.

Pe aceeași temă:

Colterm, cu un picior în groapă? Societatea de termoficare a Timișoarei ar putea încasa o nouă amendă de la AFM

Ședință extraordinară a Consiliului Local Timișoara pe tema Colterm