Descoperirea de pe strada Eugeniu de Savoya, semnalată în premieră, vineri, de www.tion.ro, s-a dovedit a fi spectaculoasă odată ce aria săpăturilor s-a extins. O impresionantă structură de lemn masiv, construită în vremea pașalâcului (după 1552) pe aproape toată lățimea actualei străzi, a ieșit la iveală odată cu lucrările începute pentru pietonizarea centrului Timișoarei. Ca să nu pășească cu imineii (pantofi tradiționali ) în imală, otomanii își construiau străzi de lemn – singura modalitate prin care puteau stăpâni terenul mlăștinos al Timișoarei medievale – care s-au prezervat uluitor de-a lungul veacurilor. Asta, deși strada care poartă astăzi numele învingătorului, prințul Eugen, a fost devastată de armata habsburgică, aflându-se în prima linie a atacurilor în timpul celor 48 de zile de asediu din 1716, cu numeroase bombardamente care au distrus drumurile și casele de lemn din pașalâc.
Fragmentele de ghiulea găsite printre bârnele de lemn ”vorbesc” astăzi despre evenimentele dramatice de atunci. ”Artileria folosea două tipuri de proiectile: ghiulele de piatră pline și cele care în interior erau umplute cu praf de pușcă și care se lansau cu fitilul aprins. Când flacăra fitilului ajungea la praful de pușcă, ele, desigur, explodau. Fragmentele găsite aici sunt de la acest tip de proiectile”, explică arheologul Constantin Inel, de la Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.
Pe lângă rămășițele de proiectile, au fost găsite numeroase fragmente ceramice de secol XVIII, unele splendid decorate, smălțuite, și bucăți de cahle. Cercetările pe strada Eugeniu de Savoya continuă.
Articole pe aceeaşi temă:
Prima descoperire arheologica pe strada Eugeniu de Savoya, din Timisoara
Citiți principiile noastre de moderare aici!