Cei trei muzicieni au în program lucrări din creaţia compozitorilor J. Brahms (Scherzo pentru vioară şi pian), B. Smetana ( Aus der Heimat), Fr. Kreisler (Tambourine chinoise), Ed. Elgar (Salut d’amour), J. Svendsen (Romanţă pentru vioară şi pian), Jenő Hubay ( Hejre Kati),D. Şostakovici ( Vals din Suita a II-a, aranjament pentru vioară şi pian de Mugurel Scutăreanu), P. de Sarasate (Fantezia Carmen), G. Fr. Händel (Sonata pentru două viori şi pian), S. Prokofiev (Sonata pentru două viori în Do major) şi M. Moszkowski (Suita pentru două viori şi pian).
Vioara Guarneri del Gesu nu a fost folosită aproape 50 de ani, până a ajuns, printr-o fericită întorsătură a sorţii, în mâinile lui Gabriel Croitoru, considerat cel mai strălucitor violonist român al generaţiei sale. Preţiosul instrument, construit în 1731 de lutierul cremonez Giuseppe Antonio Guarneri (del Gesu), i-a aparţinut lui George Enescu. care, înainte de a muri, la Paris, l-a dăruit, împreună cu alte viori, lui Menuhin. După un an, acesta a returnat viorile, cu excepţia unui Stradivari. Soţia compozitorului, Maria Cantacuzino Enescu, a donat statului român Palatul Cantacuzino şi multe dintre obiectele care au aparţinut marelui artist, între care cinci viori. Astfel, de la moartea lui George Enescu, « Catedrala » Guarnieri a rămas în tăcere până în 2008, când muzeul care poartă numele compozitorului i-a atribuit în folosinţă vioara lui Gabriel Croitoru.
Privilegiat să poate alege dintre mai multe instrumente create de lutieri celebri, Liviu Prunaru se declară îndrăgostit de Vioara Stradivari pe care cântă de 4 ani. Instrumentul i-a fost oferit violonistului român de Orchestra din Amsterdam. “Construcţia instrumentului a avut loc în 1694, era perioada “lungă” a lui Stradivari, adică cea în care făcea instrumente puţin mai lungi decât cele obişnuite, ceea ce adaugă un grad de dificultate interpretării… », a explicat artistul.
Citiți principiile noastre de moderare aici!