Vaporul Pelicanul va fi, timp de două zile, în 17 și 18 iunie, gazda autorităților, academicienilor, ONG-urilor și artiștilor locali pe canalul Bega. Toți aceștia se adună ca să-și spună punctul de vedere și priceperea pentru a valorifica cei 44,5 km navigabili de la Timișoara până în Serbia.
„Pe vremuri, parte extrem de importantă din viețile oamenilor și a comunităților pe care le străbate, râul Bega așteaptă de o bună bucată de vreme să își recapete importanța de odinioară. Să genereze din nou efervescență, să contribuie la bunăstarea zonei, să ușureze viețile oamenilor și să realizeze conexiuni. Ne propunem ca prin Ecluze pe Bega să încercăm să conștientizăm valoarea patrimoniului hidrografic, dar și importanța ecosistemelor locale de apă și terestre.
Ne dorim, de asemenea, să găsim moduri în care comunitățile urbane și rurale de pe traseul râului se pot implica în implementarea unui plan de acțiune concret pentru revitalizarea zonei, bazat pe informații cât mai complete culese de la toți cei interesați și implicați”, transmit reprezentanții Centrului de Proiecte.
În cele două zile din iunie – 17 și 18 iunie – vor fi realizate conferințe, workshop-uri și sesiuni de discuții la care vor lua parte profesioniști din domenii precum arhitectură, urbanism, peisagistică, autorități locale sau companii private, care au experiență în protejarea arealului navigabil. Vaporul va pleca de la Pontonul D arc către ecluzele de la Sânmihaiu Român și de la Uivar, iar persoanele implicate vor avea o privire de ansamblu asupra problemelor din zonă, dar și posibilități de a proiecta idei bune care să ajute la revitalizarea canalului.
La acest proiect vor putea contribui și cetățenii, iar posibilitățile de participare vor fi comunicate permanent AICI.
Ecluze pe Bega e un proiect comunitar al biroului de arhitectură D Proiect, clubul D arc Timișoara și Fundația DALA. Proiectul e finanțat de Municipiul Timișoara, prin Centrul de Proiecte, în cadrul programului „ImpulsÎnComunitate”.
Vă reamintim, ABA Banat a terminat lucrările de reabilitare, începute în 2017, la barajul stăvilar și la ecluza de la Nodul hidrotehnic Sânmihaiu Român, în cadrul proiectului transfrontalier „Repararea infrastructurii de navigație pe Canalul Bega”, care a beneficiat de finanțare europeană prin IPA Interreg CBC România-Serbia. Proiectul s-a încheiat la finalul lunii aprilie și a avut o valoare de 13 milioane de euro.
Următorul obiectiv ar trebui să fie realizarea punctului de frontieră, de ambele părți ale canalului, pentru a fi posibilă trecerea pe uscat și naval. Canalul Bega are o poziție strategică și face posibilă legătura dintre partea de vest a României cu Marea Nordului (prin canalul Rin-Main-Dunăre) și cu Marea Neagră pe Dunăre.
Pe aceeași temă:
Trimite articolul
XSă ai tu cel mai mare și mai armonios bazin hidrografic al Europei și să nu fie niciun râu regularizat și navigabilizat…
Și când te gândești că statele cele mai puternice și mai dezvoltate din toate punctele de vedere au fost și sunt cele care au fost și sunt în stare să îndiguie și să canalizeze până și pârâurile…
Într-un proiect cu valente inclusiv ecologice, cred ca ar trebui implicata o institutie / somitate validata in acest domeniu! Inca nu am vazut implicarea unui stakeholder local / regional competent…