Desigur, nici măcar nu se pune problema ca industria timişeană să fie depăşită de vecine.
Economia judeţului Timiş şi-a pierdut din avântul ultimilor luni. Datele statistice arată că în luna februarie, ultima analizată, Aradul, Hunedoara şi Caraş-Severin au avut creştere, aceasta în timp ce economia timişeană nu a atins nivelul lunii precedente.
“Pentru noi nu se simte o restrângere a afacerii. Noi lucrăm pentru export, întreaga producţie pleacă afară. Noi depindem de comenzile lansate de acolo nu de cele din România. În aceste condiţii pot să spun că datele generale nu sunt aceleaşi şi pentru noi”, ne-a declarat Ioan Perescu. El deţine o mică afacere care produce diferite piese sculptate în domeniul lemnului. Este vorba de multă muncă manuală, extrem de bine plătită afară. Cum salariile sunt mai mici în România producătorii de mobilier preferă să importe aceste piese sculptate din altă ţară.
Totuşi, scăderea econmiei se datorează mai ales marilor investitori, cea mai mare parte străini, mai ales din domeniul automotive. Cum vânzările de automobile au scăzut, au scăzut şi comenzile lansate pentru piesele auto realizate în fabricile din Timişoara.
Situaţia din februarie nu este singulară, niveluri mai scăzute s-au înregistrat în ultimele luni, din august 2012, cu excepţia lunii octombrie toate lunile au fost mai slabe. Aceasta se poate obseva şi la compararea datelor din primele luni ale anului în curs cu cele din anul precedent, scăderea fiind de 1.5%.
Chiar cu această scădere Timişul rămîne de departe cel mai activ judeţ în ceea ce priveşte comerţul exterior. Din cele 7 miliarde euro bunuri şi servicii exportate pe parcursul anului trecut 4,1 miliarde au aparţinut Timişului. Aradul a avut exporturi de 2,1 miliarde de lei, în timp ce Hunedoara şi Caraşul nu contează decât cu valori infime la stabilirea acestor statistici. Balanţa comercială a regiunii rămâne pozitivă, la fel şi judeţele componente au avut exporturi mai mari decât importurile.
Citiți principiile noastre de moderare aici!