Este vorba despre volumul „Literatura”, lansat chiar de Ziua Culturii Naţionale, 15 ianuarie, în contextul împlinirii unui secol şi jumătate de la înfiinţarea Academiei Române. Ce înseamnă acest proiect, cum a fost el gândit în ansamblul lui şi în special volumul dedicat literaturii sunt câteva dintre întrebările cărora le-au dat răspuns academician Păun Ion Otiman, preşedintele Filialei Timişoara a Academiei Române, profesor Crişu Dascălu, coordonator general al proiectului „Enciclopedia Banatului”, şi profesor Doina Bogdan-Dascălu, coordonator principal al volumului „Literatura”.
Continuăm seria interviurilor cu Crişu Dascălu, coordonatorul general al proiectului Enciclopedia Banatului.
Cum a apărut ideea proiectului unei „Enciclopedii a Banatului” şi care este rolul acesteia?
Crișu Dascălu: Pentru început, trebuie spus că nu avem încă „Marea enciclopedie română”, care nu este o simplă carte, sau sursă de informaţii, ci este o oglindă a spiritualităţii naţionale, în care aceasta se poate recunoaşte şi, totodată, un scut al ei. În această idee, în anul 2009 am lansat proiectul unei „Enciclopedii a Banatului”, pe care am gândit-o însă de la început ca parte a celei pan-româneşti, fiind conştient că „Marea enciclopedie română” nu este posibilă decât prin însumarea unor lucrări parţiale, care să o pregătească. Am ales să realizăm o „enciclopedie” şi nu un „dicţionar” deoarece enciclopedia îşi asumă rolul de a informa, în vreme ce dicţionarul explică, comentează şi, de cele mai multe ori, evaluează realităţile pe care vocile lui le denumesc. Aşadar, enciclopedia are o prioritară funcţie informativă, iar pentru ca aceasta să devină efectivă, ei trebuie să i se alăture alte două: una corectivă, de descoperire şi de înlăturare a unor erori prezente în lucrări anterioare, pentru a se evita perpetuarea lor, şi una de actualizare a informaţiilor, prin luarea în considerare a unor surse mai recente sau descoperite pe parcursul redactării articolelor.
Un alt rol al „Enciclopediei Banatului” este acela de a îmbunătăţi percepţia globală a acestei provincii, despre care încă se mai ştie prea puţin şi despre care sunt în circulaţie teorii şi opinii greu, dacă nu imposibil de acceptat. Populaţia românească, dintotdeauan majoritară aici, a avut mereu priviliegiul de a fi participantă la o societate multietnică, în care culturile şi civilizaţiile au interferat salutar, dar în care politicul a jucat adeseori un rol nefast. Aceasta face să existe un specific neîndoielnic al Banatului, pe care lucrarea are datoria să îl releve.
Cum a fost concepută structura enciclopediei?
Enciclopedia are ca dimensiune temporală două epoci distincte: cea anterioară anului 1919, pentru care se ia în considerare întregul teritoriu al Banatului istoric, adică cel cuprins între Dunăre, Mureş şi Tisa, şi cea ulterioară acestui an, pentru care cercetarea are în vedere Banatul de Nord sau Românesc (excepţie făcând, totuşi, realităţile care îi privesc pe românii din Banatul de Sud sau Sârbesc).
Pornindu-se de la constatarea că informaţiile ce urmau să fie prelucrate şi incluse în articole sunt inegal repartizate pe diversele domenii luate în considerare – arta, biserica, cultura tradiţională, economia, geografia, istoria, literatura, localităţile, presa, ştiinţa şi învăţământul etc.), ritmul de redactare a volumelor care urmau să trateze un singur domeniu ori domenii învecinate avea să fie, inevitabil, diferit. Astfel s-a luat decizia ca, într-o primă etapă, lucrarea să fie redactată pe volume ce vor fi publicate în ordinea terminării lor, urmând ca în etapa a doua să fie publicată în întregime, prin însumarea articolelor din volumele anterioare. În principiu, articolele tratează subiecte despre personalităţi, instituţii, evenimente, locuri şi localităţi, comitetele de coordonare a volumelor având libertatea de a adăuga alte componente ale acestora, precum şi liberatea de a structura articolele.
Cine sunt specialiştii direct implicaţi în realizarea Enciclopediei?
Enciclopedia apare sub autoritatea ştiinţifică a Institului de Studii Banatice „Titu Maiorescu” al Academiei Române, Filiala Timişoara, şi cu sprijinul Societăţii Enciclopedice a Banatului, prin care s-au asigurat sursele de finanţare. Pe lângă cercetătorii de la institut, care sunt puţini şi specializările lor nu acoperă decât în mică măsură domeniile luate în considerare, s-a apelat la un număr considerabil de colaboratori „externi” care de cele mai multe ori s-au implicat fără altă recompensă decât una moral-sentimentală, fără ajutorul cărora lucrarea nu ar fi putut fi dusă la bun sfârşit.
Se cuvine făcută o menţiune, şi anume, faptul că până acum nu a existat un climat propice nici în Timişoara şi nici în filiale în ceea ce priveşte preocuparea pentru partea umanistă, prioritate având preocupările tehnice, ştiinţifice, cu rezultate de necontestat. Lucrurile s-au schimbat, în sensul că în filiale există tot mai mult grija pentru activitatea ştiinţifică, iar Academia intră tot mai mult în dialog cu oamenii interesaţi de evidenţierea aspectelor umaniste. Periodic, Academia organizează întâlniri cu personalităţi ale culturii şi artei româneşti, dezbateri, lansări de carte ştiinţifică, la acest mediu propice aducându-şi o mare contribuţie academicianul Păun Ion Otiman, prin susţinere, oferirea de spaţii şi implicarea directă în astfel de manifestări.
La acest proiect au lucrat şi lucrează în continuare mulți oameni în vârstă, care au două mari calități; știu ce urmează să scrie și au încă entuziasmul necesar pentru a porni un asemenea proiect de anvergură. Din păcate, tineretul e prea puţin interesat de astfel de întreprinderi de natură culturală.
Doresc să menţionez excelenta colaborare pe care o avem cu Institutul Cultural al Românilor din Voivodina, cu sediul în Zrenjanin, condus de Costa Roşu, care a și fost ales membru de onoare al Academiei Române.
Volumul „Literatura”, primul din „Enciclopedia Banatului”, este o lucrare pretenţioasă, de mare întindere, care a generat mulțumiri, dar și nemulţumiri, inerente în astfel de cazuri. Într-o ediţie ulterioară, toate micile scăpări vor fi îndreptate.
Am lansat acest prim volum anticipând puţin aniversarea de 150 de ani a Academiei Române şi a 65 de ani de la înfiinţarea Filialei Timişoara. De altfel, veţi observa că pe prima pagină este menţionat „ Academiei Române la împlinirea unui secol şi jumătate de glorioasă existenţă”. Speranța noastră este ca întregul proiect să fie finalizat în cel mult patru-cinci ani.
Aceasta este cea de-a doua parte a interviurilor ce au ca temă proiectul de proporţii intitulat „Enciclopedia Banatului”. Joi, 31 martie, profesoara Doina Bogdan-Dascălu, coordonatorul principal al volumului “Literatura” ne va explica semnificația primului volum în cadrul întregului proiect și ne va povesti cum a fost acesta realizat.
Alte articole pe aceeași temă:
Citiți principiile noastre de moderare aici!